Fără precedent. Peste 40.000 de polițiști, jandarmi și trupe speciale sunt pe străzi în Franța
În Franța, protestele de stradă au scăzut semnificativ în intensitate, dar autoritățile caută soluții pentru dezamorsarea factorilor care favorizează periodic aceste revărsări de furie și violențe.
În acest scop, președintele Emmanuel Macron se va întâlni cu peste 200 de primari din orașele incendiate și jefuite.
Ca de fiecare dată, este vorba de comunități sărace, multe cu ghetouri, care au apărut ca urmare a politicilor guvernamentale tradiționale.
După intervențiile în forță ale autorităților, pe străzile din marile orașe s-au mai domolit violențele.
Louis Bernard, expert în securitate și situații de criză: ”Să ai pe străzi 40-45.000 de polițiști, jandarmi și trupe speciale este absolut fară precedent în Franța.”
O contribuție pare să fi avut și apelul lansat de bunica lui Nahel M., băiatul ucis de un polițist.
Moartea lui violenta a fost scânteia care a declanșat a protestele: ”Au folosit moartea lui Nahel ca pretext. Trebuie să se oprească! Să nu mai spargă geamuri, să nu mai distrugă școli. Să nu mai distrugă autobuzele. Noi mergem cu autobuzul, nu avem mașină. Am spus: opriți-vă! Sunt mame care merg cu autobuzul, care ies pe afară. Vrem ca lucrurile să se calmeze, nu mai vrem distrugeri, vrem ca acești tineri să facă liniște. Nahel e mort și asta este.”
Născut în 2006, Nahel a fost crescut doar de mamă. Era cunoscut pentru conflicte cu autoritățile, diferite ilegalități și refuzul de a se supune ordinelor.
Penultimul dintre acestea a dus la prezentarea sa la procuratură duminica trecută, în vederea citării în fața unui tribunal pentru minori în septembrie.
Pe de alta parte și luni noapte s-au înregistrat incidente sporadice, însă mult mai reduse ca intensitate.
În unele locuri, pe străzi au ieșit pe străzi și sute de suporteri ai echipelor de fotbal, simpatizanți ai extremei drepte, hotărâți să-i țină pe vandali la distanță de comunitățile lor.
De la izbucnirea crizei, președintele Macron a menținut un echilibru dificil între empatia față de moartea lui Nahel M și fermitatea față de vandali. Asemenea crize sunt recurente în Franța, în condițiile în care comunitățile din care fac parte protestatarii rămân izolate și sunt puternic defavorizate.
5,2 milioane de persoane locuiesc în cartiere sărace, adică 8% din populația Franței. În 2014, guvernul a identificat 1.514 districte sărace, cunoscute sub numele de "cartiere prioritare", situate la periferia orașelor, uneori în foste zone industriale. Venitul acestor familii este de sub 14.000 de euro anual, față de 22.000 în restul populației.
Peste 23% dintre locuitorii acestor cartiere din Franța metropolitană nu s-au născut în Franța, iar în suburbia pariziana Seine-Saint-Denis, proporția urcă la 31%. Un tânăr perceput ca fiind de culoare sau arab prezintă un risc de 20 de ori mai mare de a fi controlat decât populația generală.
La alegerile prezidențiale din 2017, 48% dintre adulții acestor cartiere nu au votat, față de 29% în restul Hexagonului.
În 2020, 18,6% din populația activă din zonele defavorizate era șomeră, față de 8% la nivel național.
