Europenii ies din umbra Washingtonului și vor să preia conducerea negocierilor în Ucraina. Kremlinul deja îi contrazice
Europenii vor să preia conducerea negocierilor în Ucraina, iar Londra și Parisul au un plan de pace ce include un armistițiu inițial parțial de o lună cu Rusia, care să acopere spațiul aerian, maritim și infrastructura energetică.
Acest armistițiu ar testa dorința lui Vladimir Putin de a pune capăt războiului intrat în cel de-al patrulea an.
Planul franco-britanic depinde însă de disponibilitatea mai multor state europene de a oferi garanții de securitate, de sprijinul administrației Trump și, evident de disponibilitatea Rusiei de a participa la orice armistițiu. Niciuna dintre aceste condiții nu este îndeplinită în acest moment.
Convocat de urgență după fiasco-ul petrecut vineri la Casa Albă, summitul european a început sub semnul urgenței absolute si al gravității.
Keir Starmer, premierul Marii Britanii: „Suntem la o răscruce a istoriei. Și nu de mai multe discuții avem nevoie, ci e vremea să acționăm”.
Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene: „Acum cel mai important lucru este să consolidăm investițiile în apărare. În actualul mediu geo-strategic, de dragul securității Uniunii Europene, trebuie să ne pregătim pentru ce e mai rău!”.
Liderii au convenit asupra unor măsuri esențiale: continuarea sprijinului militar pentru Kiev, intensificarea presiunii economice asupra Rusiei și formarea unei coaliții pentru a garanta pacea în Ucraina. Premierul britanic a anunțat, de asemenea, alocarea a 1,6 miliarde de lire sterline pentru a cumpăra Ucrainei peste 5.000 de rachete anti-aeriene.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului: „Asta nu indică dorința de pace, ci o continuare a operațiunilor militare. Noi așa înțelegem”.
Dar și dacă Rusia ar accepta forțe de menținere a păcii, puține state europene europene și-au manifestat până acum dorința de a desfășura militari în Ucraina.
Keir Starmer, premierul Marii Britanii: „Fiecare națiune trebuie să contribuie cum poate mai bine, punând pe masă diferitele sale capacități, dar toți trebuie să-și asume responsabilitatea și să-și asume o parte din povară. Marea Britanie este pregătită să susțină pacea cu trupe pe teren și avioane în aer”.
Ilie Bolojan, președintele interimar al României: „Garanțiile de securitate nu pot fi asigurate fără un sprijin din partea SUA. Aceste garanții de securitate nu sunt doar pentru Ucraina ci pentru tot flancul estic, de la baltica până la Marea Neagră”.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: „Ceea ce a vrut Keir Starmer să spună, după părerea mea, este că forțele de menținere a păcii trebuie să includă și prezența SUA într-un fel sau altul. Poate fi sub forma de apărare anti-aeriană, furnizare de informații, misiuni de recunoaștere, securitate a spațiului aerian”.
Ministrul francez de Externe a oferit, luni, mai multe detalii.
Jean-Noel Barrot: „Este o precondiție pentru că acest armistițiu ne va ajuta să testăm buna-credință a lui Vladimir Putin când vine vorba de încetarea focului. Abia apoi vor începe adevăratele tratative de pace pentru că vrem o pace solidă și durabilă.”
Moderator: „Înțeleg. Deci încetarea atacurilor din aer, de pe mare și a celor care vizează infrastructura energetică. Deci nu ar presupune și retragerea trupelor ruse?”
Jean-Noel Barrot: Ar fi un prim pas pentru a testa dorința Rusiei de a pune capăt războiului”.
Retragerea Statelor Unite din NATO, un scenariu plauzibil
În altă ordine de idei, liderii europeni s-au străduit să repare cumva ruptura dramatică survenită între Kiev și Washington.
Fără să ceară scuze public, așa cum scriu ziarele americane ca ar fi solicitat Casa Albă, Volodimir Zelenski s-a străduit să-i îmbuneze pe liderii americani.
Volodimir Zelenski: „Evident că înțelegem câtă greutate au Statele Unite și le suntem recunoscători pentru tot sprijinul acordat. Nu a existat zi în care să nu simțim recunoștință față de americani. Rezistența Ucrainei a depins mereu de ceea ce au făcut partenerii noștri, pentru noi și, implicit, pentru propria securitate”.
Ilie Bolojan: „Pentru încheierea unui armistițiu și a unei încetări a focului cât mai repede o reluare a dialogului dintre Ucraina și SUA ar contribui la închiderea cât mai rapidă a conflictului”.
Mark Rutte, secretarul general al NATO: „Vă rog să încetăm speculațiile despre ceea ce ar putea SUA să facă ori nu. SUA sunt în NATO și sunt devotate Alianței și articolului 5!”.
Însă, dincolo de declarațiile diplomatice, se înmulțesc vocile care consideră retragerea Statelor Unite din NATO un scenariu plauzibil.
James Stavridis, fost comandant suprem al forțelor NATO: „În Europa, s-a instalat disperarea, e un sentiment adânc de îngrijorare, chiar tristețe față de felul în care Volodimir Zelenski a fost tratat în Biroul Oval. Vorbim de o greșeală geopolitică de proporții istorice. Am putea spune că trăim ultimele zile ale Alianței NATO. Europenii ne-au susținut în Afganistan după atacurile de la 11 septembrie, au luptat și au murit alături de noi. Să-ți abandonezi asemenea aliați nu are niciun sens și te face mai vulnerabil. La Moscova, nu desfac sticlele de șampanie, fiindcă nu le pot aduce din Franța, din cauza sancțiunilor, dar dau gata cele mai bune sticle de vodcă”.
Elon Musk, a cărui influență asupra președintelui Trump este indiscutabilă, s-a exprimat în favoarea retragerii din NATO. Iar ultimul mesaj transmis de Trump nu e de natură să spulbere temerile europenilor.
„Ar trebui să ne facem mai puține griji pentru Putin și mai multe pentru bandele de migranți violatori, traficanți de droguri, criminali și pacienți din spitalele de boli mintale care intră în țara noastră - ca să nu ajungem ca Europa!", a scris Donald Trump pe rețeaua lui socială, Truth Social.
