Iar NATO pregătește o implicare mai puternică în respingerea atacurilor hibride.
Kaja Kallas, șefa diplomației europene: „Trebuie să fim vigilenți, pentru că informațiile primite de la servicii ne arată că Rusia plănuiește mai multe acte de sabotaj și, de fapt, atacuri împotriva democrației noastre, pentru a ne diviza și intimida societățile, astfel încât să renunțe la a ajuta Ucraina. Trebuie să fim deja capabili să reacționăm înainte ca aceste atacuri să aibă efectiv loc”.
Corespondent PRO TV: Consiliul de miniștri a aprobat cinci proiecte europene comune de apărare, iar România participă la toate. Sunt finanțate din bani europeni, prin programul EDIP, care are un buget de 1,5 miliarde de euro. Este diferit de SAFE, unde vorbim despre împrumuturi.
Sunt proiecte foarte mari, pe care mai multe țări le vor dezvolta împreună. Unul dintre ele vizează direct flancul estic și include sisteme anti-dronă, apărare aeriană și antirachetă, supraveghere și transport rapid de trupe și echipamente. Investițiile sunt estimate între 60 și 100 de miliarde de euro până în 2036.
Un alt proiect reunește 28 de țări, inclusiv Norvegia și Ucraina, pentru dezvoltarea și cumpărarea în comun de drone și sisteme anti-dronă. Sunt bani europeni și pentru sateliți care pot detecta lansările de rachete, dar și pentru apărarea maritimă și protejarea infrastructurii de pe fundul mării. Pentru început, aceste proiecte primesc 325 de milioane de euro prin EDIP.
Dar Europa se pregătește și pentru amenințări care nu înseamnă un război clasic: sabotaje, atacuri cibernetice sau lovituri asupra infrastructurii critice.
Aici, UE vrea un răspuns mai coordonat între statele membre. Iar NATO se pregătește să se implice mai mult în respingerea acestor atacuri. În acest moment, răspunsurile sunt în mare parte naționale, iar Polonia și statele baltice cer o reacție coordonată a Alianței. Subiectul va fi discutat din nou de statele membre în această săptămână.”
