La sfârșitul lunii august 2026, debitul Dunării la granița României a ajuns la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă. Valoarea este cu mult sub media multianuală pentru luna august, de aproximativ 3.900 de metri cubi pe secundă, potrivit Copernicus.
Scăderea accentuată a nivelului apei a dus și la reducerea lățimii șenalelor navigabile pe mai multe sectoare ale fluviului, ceea ce poate îngreuna navigația.
Imaginile din satelit arată amploarea secetei
O imagine captată pe 30 august 2026 de unul dintre sateliții Copernicus Sentinel-2 surprinde Dunărea în zona graniței dintre România și Bulgaria, în apropierea orașului Corabia.
În fotografiile realizate din spațiu se observă suprafețe întinse de nisip ieșite la suprafață în albia fluviului. Cele mai mari acumulări sunt vizibile în jurul insulelor și de-a lungul ambelor maluri.
Imaginile de înaltă rezoluție furnizate de sateliții Copernicus Sentinel-2 permit specialiștilor să urmărească evoluția suprafeței ocupate de apă și modificările sedimentelor expuse în perioadele de secetă.
Datele oferă astfel o imagine clară asupra modului în care perioadele prelungite fără precipitații afectează unul dintre cele mai importante fluvii ale Europei.
Lucrări pentru asigurarea debitului necesar la Cernavodă
Un utilaj de la Administraţia Fluvială „Dunărea de Jos” Galaţi şi două de la Administraţia Naţională „Apele Române” lucrează la remodelarea albiei Dunării în zona Cernavodă, pentru asigurarea debitului necesar la repornirea reactoarelor centralei nucleare. Reprezentanţii Guvernului evită să avanseze un termen de finalizare a lucrărilor, în contextul în care nici prognoza hidrografică pe termen scurt nu este una îmbucurătoare, scrie news.ro.
Trei utilaje de dragare încearcă să redirijeze o parte din debitul Dunării spre Cernavodă, în speranţa asigurării necesarului de apă care să permită o cât mai rapidă repornire a reactoarelor centralei nucleare.
Din păcate, precipitaţiile din amonte nu ajută, iar perspectiva pe termen scurt este una pesimistă.
Conform ultimei raportări a Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, debitul la intrarea în ţară (pe secţiunea Baziaş) era duminică în creştere, la valoarea de 1.600 m3/s, de două ori şi jumătate sub media multianuală a lunii august (3.900 m3/s).
Prognoza în intervalul 30 august 2026 - 6 septembrie 2026 arată că debitul la intrarea în ţară va fi staţionar la valoarea de 1.600 m3/s, în primele patru zile, apoi în scădere uşoară până la 1.450 m3/s, sub mediile multianuale ale lunilor august (3.900 m3/s) şi septembrie (3.800 m3/s).
Stadiul lucrărilor pe Dunăre în zona Cernavodă
Începute de două săptămâni, lucrările de dragare şi de construcţie a epiului (dig pentru regularizarea apei, n.r.) din zona Cernavodă sunt în plină desfăşurare, fără a exista însă un termen clar când vor fi încheiate.
"Analizăm date culese în weekend şi vom reveni cu decizii", a transmis pentru News.ro Mihai Jurca, şeful Cancelariei Primului-Ministru, care supervizează lucrările din zona Cernavodă.
"Am fost personal la Cernavodă timp de două zile, alături de echipele tehnice şi de reprezentanţii instituţiilor din Comitetul Interministerial Bala - Cernavodă, pe care îl coordonez din partea Cancelariei Prim-Ministrului, pentru a vedea la faţa locului stadiul lucrărilor şi a stabili, împreună, următorii paşi. Ne confruntăm cu cel mai scăzut nivel al Dunării din istoria măsurătorilor: la Baziaş, debitul de azi este de aproximativ 1.300 metri cubi/secundă, faţă de o medie de 3.900 metri cubi/secundă pentru luna august", scria Jurca pe 26 august, într-o postare pe Facebook.
"Deocamdată se draghează continuu, în mai multe puncte", a transmis Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, la solicitarea News.ro. "Nu există un moment anume prevăzut să se oprească, e în funcţie de cum variază debitul Dunării la Cernavodă", a adăugat ea.
O dragă și două utilaje, mobilizate pentru lucrări
Conform reprezentanţilor Administraţiei Fluviale „Dunărea de Jos” Galaţi, la operaţiune participă o dragă - navă special construită pentru operaţiuni de săpare şi îndepărtare a aluviunilor, cu misiunea de a scoate de pe fundul Dunării o sută de mii de tone de aluviuni. Lucrările au început la jumătatea lunii august.
Specialiştii de la Apele Române au declarat pentru News.ro că au deplasat, la rândul lor, două utilaje de dragare în zona Cernavodă. Cele două, de mai mici dimensiuni faţă de cel de la AFDJ Galaţi, au fost relocate terestru, pe trailere, din spaţiul hidrografic Argeş-Vedea şi de pe Crişul Repede.
Epiul, încă în așteptarea unei soluții
În ceea ce priveşte epiul - lucrare hidrotehnică pentru regularizarea cursului apei - lucrările nu au început deoarece poziţia digului s-a modificat faţă de propunerea iniţială, fiind căutate în prezent alte variante.
