Economiştii avertizează că o recesiune în zona euro este aproape inevitabilă
Riscul unei recesiuni în zona euro a atins cel mai ridicat nivel de după luna iulie 2020, pe fondul înmulţirii îngrijorărilor că o criză energetică la iarnă va conduce la o diminuare a activităţii economice.
Economiştii intervievaţi de Bloomberg estimează că există o probabilitate de 80% pentru două trimestre consecutive de contracţie economică, în creştere faţă de 60% în sondajul precedent. Germania, cea mai mare economie a Europei şi cea mai expusă ţară la reducerea livrărilor de gaze, ar putea să se contracte încă din trimestrul al treilea.
Gospodăriile şi companiile din Europa se pregătesc pentru posibilitatea raţionalizării energiei după ce Rusia a redus livrările de gaze spre regiune şi în paralel se luptă cu o inflaţie record şi alte blocaje de aprovizionare. Sondajele privind activitatea în sectorul de business arată că aceasta a început să se contracte încă din luna iulie şi există puţine semnale de îmbunătăţire pe termen scurt, potrivit Agerpres.
Inflaţia este aşteptată să ajungă la un vârf de 9,6% în ultimele trei luni ale anului, de aproape cinci ori peste obiectivul Băncii Centrale Europene. Respondenţii intervievaţi de Bloomberg cred că inflaţia se va apropia de ţinta BCE de 2% abia în 2024.
Chiar dacă oficialii BCE prognozează că economia zonei euro va stagna doar, dar nu se va contracta, au tras totuşi un semnal de alarmă asupra creşterii economice şi prognozei de inflaţie în regiune. Preşedintele BCE, Christine Lagarde şi colegii săi au justificat majorarea semnificativă a dobânzilor prin hotărârea de a ţine sub control creşterea preţurilor, însă economiştii consideră că timpul a expirat pentru a lua astfel de măsuri.
Respondenţii se aşteaptă ca BCE să oprească mai devreme ciclul său de majorare a costului creditului, după ce va majora dobânda de referinţă la un vârf de 2% până în luna februarie. Peste jumătate dintre respondenţi se aşteaptă la o majorare cu 75 de puncte de bază la următoarea reuniune de politică monetară a BCE din octombrie.
Economistul şef al BCE, Philip Lane, a declarat zilele trecute că cea mai mare majorare de dobândă din istoria instituţiei a fost una "adecvată", şi a semnalat că viitoarele majorări este posibil să fie mai mici. În schimb, alţi oficiali BCE au declarat pentru Bloomberg că nu exclud o nouă majorare a costului creditului de 75 de puncte de bază.
Bundesbank spune că semnele de recesiune se înmulţesc în Germania
Economia germană se contractă deja şi situaţia este posibil să se agraveze în lunile de iarnă, pe măsură ce consumul de gaze naturale va fi oprit sau raţionalizat, a anunţat luni Banca Centrală a Germaniei (Bundesbank), informează AFP.
Reducerea livrărilor de energie, ca o consecinţă directă a războiului din Ucraina, conduce la creşterea preţurilor şi înmulţirea incertitudinilor în Germania, afectând atât companiile cât şi gospodăriile, a apreciat Bundesbank în raportul său lunar publicat luni. Chiar dacă rezervele de gaze vor ajuta, probabil, la evitarea unei raţionalizări la iarnă, activitatea economică este posibil să înregistreze un uşor declin în trimestrul al treilea, urmând ca în următoarele două trimestre să fie înregistrată o contracţie semnificativă, estimează Bundesbank.
"Sunt din ce în ce mai multe semne de recesiune ale economiei germane, în sensul unui declin clar, generalizat şi de durată a activităţi economice", a indicat Banca Centrală a Germaniei, potrivit Agerpres.
Inflaţia în continuare ridicată, de aproape 8% în luna august, şi incertitudinile cu privire la aprovizionarea cu energie precum şi costurile cu energia vor afecta sectoarele mari consumatoare de energie şi care depind în special de gazele naturale, diminuându-le exporturile şi investiţiile, dar şi consumul privat şi furnizorii de servicii care depind de ei, a explicat Bundesbank.
Banca Centrală a Germaniei nu a avansat o cifră concretă şi a avertizat că perspectiva pentru cea mai mare economie din zona euro rămâne înconjurată de incertitudine. Cu toate acestea, Bundesbank nu se aşteaptă la o materializare a scenariului său pesimist, publicat în luna iunie, conform căruia Produsul Intern Brut al Germaniei ar urma să înregistreze un declin de 3,2% în 2023.
Săptămâna trecută, unul dintre principalele institute de conjunctură din Germania, IFO, a anunţat că se aşteaptă la o recesiune tehnică în primul trimestrul din 2023, cu o contracţie a PIB de 0,4%, după un recul de 0,2% în trimestrul patru al acestui an.
