După SUA, o mare putere din NATO înarmează masiv Ucraina. „Vecinul” Rusia a spus cum se va răzbuna
Președintele american Joe Biden a declarat că Statele Unite vor începe să livreze armament și echipamente Ucrainei chiar din această săptămână.
Pachetul de ajutor pentru Kiev a fost votat și de Senatul american. La rândul lor, britanicii vor trimite armament și muniție în valoare de 500 de milioane de lire, iar danezii au alocat aproape 400 de milioane de euro.
Senatul american a aprobat, luni noapte, cu 79 de voturi "pentru" şi 18 "împotrivă" proiectele de lege votate sâmbătă de Camera Reprezentanţilor. Acestea prevăd ajutoare militare pentru Ucraina, Israel şi Taiwan. Cea mai mare sumă din pachet, de 61 de miliarde de lei este destinată Ucrainei.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Chuck Schumer: „I-am lăsat un mesaj președintelui Zelenski, în seara asta, după ce m-a sunat zilele trecute, i-am spus, OK, am rezolvat, acum, du-te să câștigă lupta!”
„Dușmanii noștri au testat arsenalul democrației”
Legea se află acum pe masa președintelui Biden, după ce a produs o adevărată furtună în Congresul american, între parlamentarii democrați și republcani. Cei din urmă, majoritari în Camera Reprezentanților, s-au opus, în primă fază, unor noi ajutoare pentru Ucraina. Dar în cele din urmă, au lăsat garda jos.
Mitch McConnell, liderul republicanilor din Senat: „Dușmanii noștri au testat arsenalul democrației, dacă acesta este, într-adevăr, construit să reziste. Ei bine, în seara asta, Senatul transmite un mesaj clar. Istoria va consemna asta, chiar dacă aliații și partenerii și-au făcut griji cu privire la profunzimea hotărârii noastre. Până și Moscova, Beijingul și Teheranul au devenit mai convinși acum că influența noastră și-a urmat cursul”.
Însă, acest pachet de sprijin este cel mai probabil ultimul aprobat de Congres, până la alegerile prezidențiale din noiembrie.
Premierul britanic a folosit o vizită în Polonia, unde l-a avut alături și pe secretarul-general al NATO, ca să anunțe că pune industria de apărare pe picior de război.
Rishi Sunak, premierul Marii Britanii: „Cred cu tărie că trebuie să facem mai mult ca să ne apărăm țara, interesele și valorile. Așadar, anunț cea mai mare consolidare a apărării noastre naționale pentru o generație. Vom crește cheltuielile pentru apărare la un nou nivel de referință de 2,5% din PIB până în 2030. În următorii șase ani, vom investi încă 75 de miliarde de lire sterline în apărarea noastră”.
În plus, șeful Executivului de la Londra a transmis că va trimite Ucrainei 60 de ambarcaţiuni, peste 1.600 de rachete de atac şi de apărare aeriană şi aproape 4 milioane de cartușe. Șeful NATO a dat de înțeles că și alte state ar trebui să urmeze exemplul britanicilor.
Jens Stoltenberg, secretar-general al NATO: „Cred că trebuie să ținem minte că trebuie să plătim pentru faptul că avem Rusia ca vecin. Trebuie să plătim pentru a ne asigura că Ucraina supraviețuiește. Nu există nicio cale de scăpare de acest cost. Trebuie să plătim”.
Aminințarea Moscovei
Drept răspuns, Moscova a anunțat că va trimite mai multe drone și rachete spre depozitele cu armament din vest.
Sergei Șoigu, ministrul rus al Apărării: „În proporție cu amenințările reprezentate de Statele Unite și aliații săi, vom continua să îmbunătățim componența și structura Forțelor Armate și să creștem producția celor mai populare arme și echipamente militare. Vom intensifica atacurile asupra centrelor logistice și depozitelor de armament occidental”.
În acest timp, Ucraina încearcă să găsească soluții și pentru deficitul de trupe. Ministrul de Externe de la Kiev a anunțat că a suspendat serviciile consulare pentru cetăţenii care au vârsta mobilizării şi care trăiesc în străinătate. Vor fi acordate doar documentele necesare pentru revenirea în țară. „Faptul că locuieşte peste hotare nu scuteşte un cetăţean de îndatoririle lui către patria mamă", a insistat Kuleba.
Potrivit Eurostat, aproximativ 4,3 milioane de ucraineni erau înregistraţi în ţările Uniunii Europene în ianuarie anul acesta, din care aproximativ 20% erau bărbaţi adulţi, adică aproape 860.000.
