Potrivit unor surse citate de Reuters şi CNN, preşedintele SUA, Donald Trump, ia în calcul atacuri ţintite menite să slăbească structurile de securitate ale regimului de la Teheran şi să creeze premise pentru o schimbare politică, arată news.ro.
Mai multe surse americane familiarizate cu discuţiile au declarat agenţiei Reuters că Trump doreşte să creeze condiţii pentru „schimbarea regimului”, după ce protestele naţionale izbucnite la începutul lunii au fost reprimate în sânge. Potrivit aceloraşi surse, mii de oameni au fost ucişi în timpul intervenţiilor forţelor de ordine.
În paralel, CNN relatează că liderul de la Casa Albă analizează un nou atac major asupra Iranului, în contextul în care discuţiile preliminare dintre Washington şi Teheran privind limitarea programului nuclear şi a producţiei de rachete balistice nu au înregistrat progrese.
Conform Reuters, printre opţiunile analizate se află lovirea unor comandanţi şi instituţii considerate responsabile pentru violenţe, cu scopul de a le oferi protestatarilor încrederea că pot prelua clădiri guvernamentale şi de securitate. O altă variantă discutată ar viza un atac mult mai amplu, cu efect pe termen lung, inclusiv asupra rachetelor balistice capabile să ajungă la aliaţi ai SUA din Orientul Mijlociu sau asupra programelor de îmbogăţire nucleară ale Iranului.
Sursele americane subliniază însă că Trump nu a luat încă o decizie finală, nici în privinţa unei intervenţii militare, nici asupra amplorii acesteia. Aceeaşi precizare apare şi în relatările CNN, care arată că opţiunile militare ale Washingtonului s-au extins după sosirea în regiune a grupului de atac al portavionului american Abraham Lincoln.
Desfăşurarea portavionului şi a navelor de sprijin în Orientul Mijlociu a sporit capacitatea SUA de a lua măsuri militare, după ce Trump a ameninţat în repetate rânduri cu o intervenţie din cauza represiunii din Iran.
Îndoieli privind eficienţa unei intervenţii
Oficiali arabi şi diplomaţi occidentali, citaţi de Reuters, se tem că atacurile aeriene ar putea avea efectul invers celui dorit, slăbind o mişcare de protest deja afectată de cea mai sângeroasă represiune de la Revoluţia Islamică din 1979.
Alex Vatanka, directorul Programului Iran al Institutului pentru Orientul Mijlociu, a avertizat că, fără dezertări militare masive, protestele rămân „eroice, dar depăşite numeric”.
Un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru Reuters că Iranul „se pregăteşte pentru o confruntare militară, utilizând în acelaşi timp canalele diplomatice”, acuzând Washingtonul de lipsă de deschidere faţă de dialog.
În acest context, Trump a cerut miercuri Iranului să revină la masa negocierilor pentru un acord nuclear, avertizând că orice viitor atac al SUA va fi mai sever decât campania de bombardamente din iunie anul trecut împotriva a trei situri nucleare iraniene. El a descris navele americane din regiune drept o „armadă” care se îndreaptă spre Iran.
Teheranul susţine că programul său nuclear este exclusiv civil şi afirmă că este dispus la un dialog „bazat pe respect şi interese reciproce”, dar avertizează că se va apăra „ca niciodată” în cazul unei provocări, potrivit unei postări a misiunii Iranului la ONU.
Ameninţări şi reacţii regionale
Ultimele declaraţii ale lui Trump au fost întâmpinate cu indignare la Teheran. Un consilier de rang înalt al liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a ameninţat cu atacarea Israelului în cazul unei intervenţii americane, notează CNN.
Trump nu a detaliat public obiectivele unui eventual acord, însă negocierile anterioare au vizat interzicerea îmbogăţirii independente a uraniului, restricţii asupra rachetelor balistice cu rază lungă şi limitarea reţelelor de grupări armate susţinute de Iran în regiune.
Un oficial israelian a declarat pentru Reuters că atacurile aeriene nu sunt suficiente pentru a răsturna regimul de la Teheran. „Dacă vrei să răstorni regimul, trebuie să trimiţi trupe pe teren”, a spus acesta, adăugând că eliminarea liderului suprem nu ar garanta schimbarea puterii.
Potrivit evaluărilor serviciilor secrete americane, condiţiile care au declanşat protestele persistă, însă nu există fracturi majore în structurile de putere. Alte surse occidentale susţin că obiectivul Washingtonului ar putea fi mai degrabă o schimbare de conducere, similară scenariului din Venezuela, decât o răsturnare completă a regimului.
Khamenei a recunoscut existenţa a câteva mii de morţi în timpul protestelor, punând responsabilitatea pe Statele Unite, Israel şi pe cei pe care i-a numit „răsculaţi”. Organizaţia pentru drepturile omului HRANA estimează numărul victimelor la 5.937, în timp ce datele oficiale indică 3.117 morţi.
