Dezastru în Fâșia Gaza. Crimele de război de care sunt acuzate Israelul şi Hamas după un an de conflict

În ultimul an, au fost formulate cereri de mandate de arestare, precum şi acuzaţii de crime de război, crime împotriva umanităţii şi genocid, relatează Reuters, care prezintă detalii despre aceste cazuri.

Cazurile care există în justiție ca urmare a războiului din Fâșia Gaza

Israelul se confruntă în instanţele internaţionale de la Haga cu două proceduri judiciare legate de atacurile din 7 octombrie ale Hamas şi de războiul care a urmat în Fâşia Gaza.

Curtea Penală Internaţională (CPI) analizează o solicitare de urmărire penală pentru mandate de arestare împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, a ministrului apărării Yoav Gallant şi a doi lideri Hamas, pentru presupuse crime de război şi crime împotriva umanităţii.

De asemenea, Israelul se confruntă la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) cu acuzaţii de presupusă responsabilitate a statului pentru încălcări în războiul din Gaza ale Convenţiei din 1948 privind genocidul.

Care este diferența dintre CPI ŞI CIJ?

CPI este o instanţă internaţională bazată pe un tratat care urmăreşte persoanele acuzate de crime de război, crime împotriva umanităţii, genocid şi crime de agresiune. Deşi Israelul nu este membru al CPI şi nu îi recunoaşte jurisdicţia, instanţa a admis teritoriile palestiniene în 2015 şi a deschis o anchetă privind presupuse crime în teritoriile palestiniene ocupate în 2021. Aceasta poate urmări în justiţie infracţiuni comise de cetăţeni ai celor 124 de state membre ale sale sau pe teritoriul statelor membre de către alţi actori.

Curtea Internaţională de Justiţie, cunoscută şi sub numele de Curtea Mondială, este instanţa supremă a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru litigiile dintre state şi presupusele încălcări ale tratatelor ONU. În luna decembrie a anului trecut, Africa de Sud a depus o plângere împotriva Israelului, invocând încălcări ale Convenţiei din 1948 privind genocidul în războiul din Gaza.

Netanyahu este acuzat că a comis crime de război

În luna mai, procurorii au cerut mandate de arestare pentru Netanyahu şi Gallant, afirmând că există motive rezonabile că cei doi au comis crime de război şi crime împotriva umanităţii prin privarea sistematică a civililor din Gaza de „obiecte indispensabile supravieţuirii umane”, inclusiv alimente, apă, medicamente şi energie.

Nu există un termen limită stabilit pentru ca judecătorii să se pronunţe asupra mandatelor. Judecătorii de cameră preliminară au adesea nevoie de luni de zile pentru a lua o decizie cu privire la astfel de cereri.

Zeci de ţări au depus memorii în acest caz foarte mediatizat.

Israelul a contestat cererea pe 20 septembrie.

Orice proces potenţial la CPI privind conflictul dintre Israel şi Hamas va avea loc probabil peste mulţi ani.

Ce acuzații există împotriva grupării teroriste Hamas?

În mai, procurorul-şef al CPI, Karim Khan, a cerut, de asemenea, mandate de arestare pentru liderii Hamas Yahya Sinwar, Mohammed Deif şi Ismail Haniyeh pentru presupuse crime de război şi crime împotriva umanităţii, inclusiv crimă, viol şi luarea de ostatici în timpul atacurilor din 7 octombrie asupra Israelului.

În septembrie, CPI a anunţat că a clasat cazul împotriva lui Haniyeh în urma decesului acestuia, în iulie. De asemenea, procurorul a declarat că investighează decesul raportat al lui Deif şi că va retrage cazul împotriva acestuia dacă se confirmă.

Ce se întâmplă dacă CPI emite mandatele?

Toate statele membre ale CPI sunt obligate să aresteze şi să predea orice persoană care face obiectul unui mandat de arestare al CPI dacă aceasta pune piciorul pe teritoriul lor.

Curtea nu dispune de forţe de poliţie, astfel încât arestările suspecţilor trebuie efectuate de către membri.

În trecut, statele CPI care au refuzat să pună în aplicare mandatele nu au primit decât o mustrare diplomatică.

Africa de Sud a acuzat Israelul de genocid

În decembrie anul trecut, Africa de Sud a depus o plângere împotriva Israelului la CIJ pentru presupusa încălcare a Convenţiei privind genocidul. Africa de Sud a solicitat de mai multe ori măsuri de urgenţă imediate în timp ce părţile aşteaptă audierile pe fond, care pot dura ani de zile.

În ianuarie, judecătorii au constatat că este plauzibil ca Israelul să fi încălcat unele drepturi ale palestinienilor din Gaza în temeiul tratatului privind genocidul şi au ordonat Israelului să se asigure că trupele sale nu comit acte de genocid.

Curtea a ordonat Israelului să asigure aprovizionarea cu alimente de bază a palestinienilor din Gaza şi să oprească imediat ofensiva militară din Rafah.

Africa de Sud trebuie să îşi prezinte cazul complet până la sfârşitul lunii octombrie, în timp ce Israelul are termen până în luna iulie a anului viitor pentru a răspunde.

În cazul în care ţările nu respectă ordinele CIJ, instanţa poate dispune reparaţii, inclusiv compensaţii financiare.
 

Articol recomandat de sport.ro

Și-a prevestit Mircea Lucescu moartea? Declarația tulburătoare făcută în urmă cu doar șase luni