Danemarca a preluat preşedinţia rotativă a Uniunii Europene. Care sunt dosarele de care trebuie să se ocupe
Danemarca preia, la 1 iulie 2025, de la Polonia preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene pentru o perioadă de şase luni (iulie-decembrie 2025). Este a opta oară când acest stat deţine preşedinţia Uniunii.
Sub deviza "O Europă puternică într-o lume în schimbare", preşedinţia daneză va acţiona pentru o Europă sigură, precum şi pentru o Europă competitivă şi verde. Statele membre care deţin preşedinţia Uniunii lucrează împreună în grupuri de câte trei, numite "trio-uri", pentru o perioadă de 18 luni. Danemarca face parte din trio-ul Polonia-Danemarca-Cipru, se arată pe site-ul https://www.consilium.europa.eu/.
Preluarea preşedinţiei UE de către Danemarca va fi marcată de o "petrecere stradală europeană" în Aarhus, la 3 iulie. Evenimentul este deschis tuturor celor care doresc să participe şi va include muzică, artă, mese şi dezbateri, informează site-ul preşedinţiei, https://danish-presidency.consilium.europa.eu/en/.
Sub motto-ul "O Europă puternică într-o lume în schimbare", programul preşedinţiei va contribui la asigurarea asumării responsabilităţii de către UE pentru propria securitate, consolidându-şi în acelaşi timp competitivitatea. Tranziţia verde merge mână în mână cu construirea unei Europe mai sigure şi mai competitive, se arată pe site-ul preşedinţiei.
Danemarca preia preşedinţia Uniunii într-un context în care, UE se confruntă cu o nouă ordine internaţională marcată de incertitudine, concurenţă strategică şi economică globală şi niveluri tot mai mari de conflict. De aceea, crede Danemarca, UE trebuie să fie capabilă să acţioneze în nume propriu.
"Puterea UE constă, printre altele, în unitatea europeană, o bază economică solidă, democraţii stabile şi societăţi echilibrate din punct de vedere social. Această putere trebuie dezvoltată în continuare şi utilizată pentru a promova şi apăra atât interesele europene, cât şi ordinea juridică internaţională", se arată pe https://danish-presidency.consilium.europa.eu/.
În privinţa afacerilor externe, Danemarca susţine, în programul preşedinţiei UE, că va acţiona pentru o Uniune mai robustă şi mai rezilientă, care îşi asumă o responsabilitate mai mare pentru propria securitate. Obiectivul este ca Europa să fie capabilă să se apere până în 2030 şi să aducă, astfel, o contribuţie credibilă la securitatea euro-atlantică. De asemenea, industria europeană de apărare trebuie consolidată, iar sprijinul politic, militar, economic şi civil pentru Ucraina, precum şi politica UE de menţinere a presiunii asupra Rusiei - inclusiv prin sancţiuni - trebuie să continue, mai notează https://danish-presidency.consilium.europa.eu/.
Preşedinţia daneză se va concentra şi pe activitatea legată de mobilizarea finanţării pentru o apărare europeană mai puternică. Aceasta include avansarea Planului ReArm Europe şi menţinerea sprijinului financiar pentru Ucraina, luând în considerare reconstrucţia pe termen lung a ţării după invazia ilegală la scară largă a Rusiei, se mai arată în programul Danemarcei.
În timpul preşedinţiei daneze, se va acorda prioritate şi combaterii migraţiei ilegale şi asigurării unui control eficient al frontierelor externe ale UE. Preşedinţia va sprijini, astfel, eforturile continue ale Consiliului de a identifica abordări noi şi eficiente pentru gestionarea migraţiei ilegale.
În domeniul culturii, preşedinţia daneză va sublinia rolul societal mai larg al culturii şi va încuraja continuarea lucrărilor privind aspectele mediatice ale unui Scut European pentru Democraţie, care poate proteja democraţiile de dezinformare şi interferenţe străine prin intermediul unor mijloace de informare în masă libere, pluraliste şi fiabile.
Trio-ul Polonia-Danemarca-Cipru
Statele membre care deţin preşedinţia Consiliului lucrează împreună în grupuri de câte trei, numite "trio-uri", pentru o perioadă de 18 luni. Danemarca face parte din trio-ul Polonia-Danemarca-Cipru (1 ianuarie 2025-30 iunie 2026), conform https://www.consilium.europa.eu/ şi https://eur-lex.europa.eu/.
Programul pe 18 luni al trio-ului a fost aprobat de Consiliul Afaceri Generale în 17 decembrie 2024, scrie https://www.consilium.europa.eu/. Astfel, în baza Agendei strategice 2024-2029, trio-ul Polonia-Danemarca-Cipru - se angajează să coordoneze lucrările Consiliului la începutul acestui nou ciclu instituţional, în contextul presiunii geopolitice asupra Uniunii Europene şi a situaţiei dramatice din Orientul Mijlociu, care au un impact asupra tuturor politicilor UE. De asemenea, trio-ul va lansa lucrările privind cadrul financiar multianual de după 2027, care va trebui să reflecte priorităţile Agendei strategice 2024-2029, notează https://data.consilium.europa.eu/.
Programul trio-ului se bazează pe trei piloni: o Europă puternică şi sigură; o Europă prosperă şi competitivă; o Europă liberă şi democratică.
Cu privire la pilonul "o Europă puternică şi sigură", trio-ul este ferm convins că Uniunea trebuie să se adapteze la noul context geopolitic multipolar şi să îşi afirme rolul de actor mondial, apărând în acelaşi timp un sistem multilateral bazat pe norme, pe baza Cartei ONU, promovând în mod activ respectarea deplină a dreptului internaţional, inclusiv respectarea suveranităţii, a integrităţii teritoriale şi a drepturilor omului pentru toţi. Trio-ul va analiza totodată sporirea investiţiilor în domeniul apărării şi va contribui la punerea în aplicare a sarcinilor trasate de Busola strategică a UE pentru 2025.
În ceea ce priveşte "o Europă prosperă şi competitivă", trio-ul va lucra la consolidarea competitivităţii şi a productivităţii pe termen lung a Uniunii, precum şi a creşterii durabile şi incluzive, pentru a întări suveranitatea Uniunii în sectoarele strategice, pentru a promova o economie deschisă, pentru a crea locuri de muncă de calitate, pentru a valorifica întregul potenţial al regiunilor europene şi pentru a contribui la dezvoltarea unei politici industriale pentru Uniune care să fie pregătită pentru viitor. De asemenea, trio-ul va depune eforturi pentru punerea în aplicare eficientă a noului cadru de guvernanţă economică, pentru a asigura sustenabilitatea finanţelor publice ale statelor membre şi pentru a promova creşterea economică.
În privinţa pilonului "o Europă liberă şi democratică", programul prevede acordarea unei importanţe deosebite promovării şi protejării valorilor fundamentale ale Uniunii Europene: respectarea demnităţii umane, libertatea, democraţia, egalitatea, statul de drept şi respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor. Se va acorda, de asemenea, o atenţie sporită pentru o mass-media liberă şi pluralistă şi pentru a proteja libertatea în mediul online, inclusiv prin combaterea dezinformării, protejarea societăţii civile, combaterea ingerinţelor străine, asigurarea unei mai mari transparenţe şi combaterea destabilizării inclusiv prin dezinformare şi discursuri instigatoare la ură, consolidarea discursului democratic şi asigurarea faptului că principalele platforme tehnologice îşi asumă responsabilitatea de a apăra dialogul democratic şi de a-i proteja pe minori de conţinutul dăunător online, se mai arată pe https://data.consilium.europa.eu/.
Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene se asigură prin rotaţie, la fiecare şase luni, între statele membre ale UE, în decursul acestei perioade statul membru asigurând continuitatea agendei UE în cadrul Consiliului şi conducând reuniunile acestei formaţiuni.
Sistemul de conducere rotativă a fost introdus prin Tratatul de la Lisabona, în 2009. Trio-ul stabileşte obiective pe termen lung şi pregăteşte o agendă comună, determinând subiectele şi aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pentru o perioadă de 18 luni. În baza acestui program, fiecare dintre cele trei ţări îşi pregăteşte propriul său program, mai detaliat, pentru şase luni, conform site-ului https://data.consilium.europa.eu/.
Preşedinţia are două misiuni principale: planificarea şi conducerea reuniunilor din cadrul Consiliului şi al grupurilor sale de pregătire şi reprezentarea Consiliului în relaţiile cu celelalte instituţii ale UE.
În ceea ce priveşte planificarea şi conducerea reuniunilor, preşedinţia conduce întâlnirile formale din cadrul diferitelor formaţiuni ale Consiliului (cu excepţia Consiliului Afaceri Externe), se asigură că discuţiile se desfăşoară în acord cu Regulamentul de procedură şi metodele de lucru ale Consiliului şi organizează, de asemenea, şi reuniuni informale la Bruxelles şi în ţara care asigură preşedinţia prin rotaţie.
Cu privire la rolul său de reprezentare, preşedinţia UE reprezintă Consiliul în relaţiile cu celelalte instituţii ale UE, în special cu Comisia şi cu Parlamentul European. Rolul său este de a încerca obţinerea unui acord privind dosarele legislative prin aşa-numitele triloguri sau prin reuniuni de negociere informală şi prin reuniuni ale Comitetului de conciliere.
Din punct de vedere statistic, legislaţia luată în considerare în timpul unei preşedinţii depinde de iniţiativele Agendei Strategice a UE. De asemenea, circa 500-700 de propuneri legislative sunt luate în discuţie în fiecare perioadă de şase luni, scrie site-ul www.gov.si.
Dosarele care aşteaptă preşedinţia daneză
Bugetul pe termen lung al UE. Următorul buget al Comisiei Europene pentru următorii şapte ani, cunoscut sub numele de cadrul financiar multianual, se numără printre dosarele cele mai sensibile din punct de vedere politic pe coridoarele puterii UE. Bugetul de 1,2 trilioane de euro reglementează totul, de la plăţile către agricultori până la ajutorul extern, şi este de obicei subiectul unor negocieri tensionate între departamentele Comisiei, capitalele UE şi Parlamentul European. Dar nu este vorba doar de bani – influenţarea alcătuirii bugetului este considerată o monedă de schimb a puterii la Bruxelles.
Ca şi în negocierile anterioare, ţările nord-europene cu o poziţie dură, precum Suedia şi Ţările de Jos, doresc un buget mai mic, în timp ce omologii lor din sud doresc unul mai mare. Ţările baltice susţin creşterea cheltuielilor pentru apărare, francezii sunt interesaţi de subvenţiile agricole, iar polonezii pun accentul pe plăţile regionale. Ideea este clară: fiecare ţară are propriile priorităţi specifice.
Propunerea Comisiei va fi prezentată pe 16 iulie, iar guvernele vor da primele răspunsuri înainte de pauza de vară. Acest lucru va deschide calea pentru ani de negocieri tensionate între capitale. Un acord pe acest dosar nu este aşteptat înainte de 2027. Preşedinţia daneză va prezida începutul negocierilor, va înfiinţa o serie de organisme şi comitete diferite pentru a avansa procesul şi va coordona poziţia Consiliului UE. Însă nu va exista o evoluţie semnificativă în următoarele şase luni.
Apărarea europeană. Pe fondul deteriorării relaţiilor cu SUA şi al creşterii ameninţării reprezentate de Rusia şi China, UE doreşte să devină un actor militar şi să-şi consolideze industria de apărare. Cum aliaţii NATO au convenit să crească cheltuielile pentru apărare la 5 % din produsul intern brut, presiunea asupra UE şi asupra preşedinţiei daneze pentru a găsi modalităţi de finanţare a acestor eforturi va creşte. Deocamdată, principalul dosar este Programul european pentru industria de apărare, care pe hârtie este de numai 1,5 miliarde de euro, dar în practică este considerat un cadru pentru discuţii privind următorul buget multianual al UE. Problema cheie - la fel ca în cazul regulamentului privind acţiunea pentru securitate în Europa, în valoare de 150 de miliarde de euro, adoptat recent - este eligibilitatea sau gradul de acces pe care ţări terţe precum SUA sau Regatul Unit l-ar putea avea la aceste fonduri.
Normele farmaceutice. Reforma normelor farmaceutice ale UE, în vigoare de două decenii, a intrat în etapa finală de legiferare – negocierile interinstituţionale. Revizuirea propusă de Comisia Europeană, care cuprinde peste 700 de pagini, vizează creşterea competitivităţii sectorului farmaceutic al UE şi asigurarea unui acces mai bun la medicamente noi. Reforma vizează drepturile de monopol de care beneficiază medicamentele noi şi stimulează industria să răspundă nevoilor medicale nesatisfăcute. Ea are ca obiectiv repararea pieţei antimicrobiene defectuoase, promovarea unei producţii mai curate şi accelerarea deciziilor de reglementare.
Polonia a reuşit să obţină un acord al Consiliului UE privind mandatul de negociere chiar înainte de a preda preşedinţia. Acum, Danemarca preia conducerea, având sarcina de a coordona discuţiile cu Parlamentul European şi Comisia, care abia au început.
Preşedinţia daneză se află însă într-o situaţie delicată, între menţinerea rolului său de mediator imparţial şi rezistenţa la presiunile puternice exercitate de industria farmaceutică, un actor economic important la nivel naţional. Însă, având în vedere că Bruxellesul se concentrează pe stimularea competitivităţii în contextul schimbărilor geopolitice, acordul final ar putea înclina spre dispoziţii favorabile industriei.
Obiectivele climatice. La două zile de la începutul preşedinţiei daneze, Comisia Europeană va propune un obiectiv controversat de reducere a emisiilor UE cu 90 % până în 2040, deşi cu o serie de lipsuri. Acest obiectiv va orienta calea ecologică şi economică a blocului, ghidând deciziile de investiţii atât pentru giganţii industriali, cât şi pentru start-up-urile din domeniul tehnologiilor curate. Din obiectivul pentru 2040, UE va deriva obiectivul pentru 2035 impus de Organizaţia Naţiunilor Unite, care va semnala lumii dacă blocul poate să îşi menţină rolul de lider mondial în domeniul ecologic, chiar dacă ambiţiile sale climatice sunt supuse presiunilor interne.
Termenul limită din septembrie ar trebui să concentreze atenţia atât a Consiliului UE, cât şi a Parlamentului, dar problema creditelor ar putea fi suficient de controversată încât să riste întârzieri.
Normele ecologice. Preşedinţia daneză începe tocmai în momentul în care UE încearcă o schimbare radicală a propriilor reglementări ecologice. Primul proiect de lege al Comisiei Europene care propune reducerea drastică a normelor de raportare ecologică pentru întreprinderi este încă în curs de negociere în cadrul Consiliului UE. În timpul preşedinţiei daneze vor fi prezentate mai multe propuneri de simplificare, inclusiv în domeniul produselor chimice, al agriculturii şi al finanţării durabile. Este în joc statutul UE de lider mondial în domeniul reglementării de mediu.
În timpul preşedinţiei poloneze, Consiliul a fost în mare măsură de acord cu ideea că simplificarea este un lucru bun. Totuşi, Germania şi Franţa exercită presiuni pentru a merge mai departe cu reducerea normelor ecologice, în timp ce Spania a avut un rol moderator. Cu toate acestea, cea mai mare parte a opoziţiei serioase a venit din afara Consiliului – din Parlamentul European, agenţii şi chiar Banca Centrală Europeană.
Danemarca s-a arătat, în general, entuziastă faţă de simplificare, dar nu este de aşteptat o schimbare radicală faţă de preşedinţia poloneză. La fel ca în cazul Poloniei, este de aşteptat ca apărarea şi competitivitatea, mai degrabă decât problemele ecologice, să fie priorităţile principale. Cu toate acestea, Danemarca a afirmat clar că este angajată în realizarea obiectivelor Pactului verde şi insistă că durabilitatea şi competitivitatea pot şi trebuie să coexiste. Danemarca a reuşit în mod neobişnuit să-şi convingă agricultorii să adere la politica ecologică instituind prima taxă pe carbon pentru agricultură din UE – un fapt ce ar putea influenţa negocierile privind simplificarea normelor UE de finanţare a agriculturii.
Motoarele cu combustie. De la adoptarea sa în 2023, producătorii de automobile au luptat cu înverşunare pentru a abroga sau, cel puţin, pentru a slăbi considerabil legislaţia care impune vânzarea exclusivă a vehiculelor cu emisii zero începând din 2035. Reglementarea include reduceri progresive ale emisiilor pentru a menţine producătorii de automobile pe calea interzicerii de facto a motoarelor cu combustie internă (ICE). Comisia Europeană a cedat în faţa cererilor de indulgenţă privind obiectivele pentru acest an, acceptând să le medieze pe o perioadă de trei ani şi să amâne revizuirea legislaţiei. Parlamentul European şi Consiliul UE au semnat propunerea Comisiei de a calcula media emisiilor pentru 2025 şi de a devansa revizuirea, dar nu a fost stabilită nicio dată şi nu s-a comunicat ce date vor fi incluse. O parte a strategiei care stă la baza devansării revizuirii a fost aceea de a o baza pe vânzările de autovehicule din 2024.
Politica agricolă comună. Cu un buget de 386 de miliarde de euro, Politica Agricolă Comună rămâne unul dintre cele mai costisitoare şi sensibile programe politice ale UE - un colac de salvare pentru mulţi agricultori şi un paratrăsnet pentru la fel de mulţi critici. Pe măsură ce UE se pregăteşte să îşi redefinească priorităţile de cheltuieli pe termen lung începând cu 2028, viitoarea PAC va fi în centrul dezbaterilor privind producţia alimentară, obiectivele climatice şi mijloacele de subzistenţă rurale. Cum - şi cât - vor fi plătiţi agricultorii va fi subiect de discuţie.
Comisia Europeană este aşteptată să prezinte propunerea sa privind PAC post-2027 în iulie, în paralel cu următorul buget pe termen lung. Danemarca va orienta primele reacţii şi va încerca să se poziţioneze ca un intermediar verde pragmatic. Danemarca rămâne o voce rară care militează pentru condiţii de mediu mai stricte în ceea ce priveşte cheltuielile agricole, chiar dacă se aliniază majorităţii care intenţionează să menţină fluxul de bani cu cât mai puţină birocraţie. În acelaşi timp, cresc presiunile pentru a demonstra că banii PAC sunt cheltuiţi mai eficient şi în conformitate cu priorităţile în continuă evoluţie ale UE - de la climă şi competitivitate la apărare şi securitate alimentară. Agricultorii, între timp, sunt foarte atenţi şi pregătiţi să iasă din nou în stradă dacă următoarea reformă nu va fi în favoarea lor.
Preşedinţia daneză va deschide dezbaterile şi va pune bazele tehnice. Dar adevăratele negocieri nu vor începe în 2026.
Abuzul sexual asupra copiilor în online. Combaterea abuzurilor sexuale asupra copiilor nu are nevoie de justificare, însă situaţia pare să fie deosebit de gravă în Europa. Conform cercetărilor Consiliului Europei, unu din cinci copii din Europa este victima unei forme de violenţă sexuală online sau în viaţa reală, comparativ cu unu din opt la nivel mondial.
Comisia Europeană a propus în 2022 o legislaţie pentru combaterea materialelor online care conţin abuzuri sexuale asupra copiilor, apoi Parlamentul European a adoptat propria sa versiune a proiectului de lege în 2023, însă guvernele naţionale sunt blocate într-un impas. Mai multe preşedinţii ale Consiliului UE, inclusiv Polonia - care a propus o versiune mai favorabilă vieţii private - au încercat şi nu au reuşit să ajungă la un acord.
În centrul legislaţiei se află o luptă importantă şi emoţională cu privire la echilibrul între rezistenţa la supravegherea poliţiei şi protecţia copiilor. Propunerea iniţială a Comisiei ar fi permis autorităţilor de aplicare a legii să oblige serviciile de mesagerie precum WhatsApp şi Signal să caute materiale cu abuzuri sexuale asupra copiilor (CSAM), dar pentru unele ţări din UE, inclusiv Germania, Ţările de Jos şi Polonia, acest lucru ar echivala cu supravegherea în masă. În linii mari, există două tabere: Confidenţialitatea, pe de o parte, şi prerogativele poliţiei, pe de altă parte. Danemarca se află în tabăra din urmă.
Dezacordurile par să fie, în esenţă, iremediabile, dar există şi un termen legal dificil din punct de vedere politic, care se apropie - aprilie 2026. Până la acea dată, companiilor li se permite să scaneze în mod voluntar pentru CSAM - o acţiune care, în caz contrar, ar fi ilegală - astfel încât Danemarca ar putea fi nevoită să ajungă la un compromis.
Migraţia. Poziţia fermă a Danemarcei privind migraţia va fi pusă la încercare. La începutul acestui an, Comisia Europeană a prezentat Sistemul european comun pentru returnare, care vizează simplificarea expulzărilor, înăsprirea aplicării legii împotriva migranţilor ilegali şi stimularea cooperării între ţările membre - oferind Danemarcei o ocazie excelentă de a-şi promova agenda privind migraţia la nivelul UE.
În 2024, la doar câteva zile după ce Bruxelles-ul a finalizat Pactul privind migraţia şi azilul, Danemarca a reunit alte 14 ţări membre într-un apel comun pentru a solicita o externalizare şi mai mare a politicii privind migraţia, deoarece pactul se referea doar la chestiuni interne. Mai mult, pactul istoric al UE nu va intra în vigoare până anul viitor, dar au apărut deja îngrijorări cu privire la lipsa punerii sale în aplicare. Danemarca doreşte, de asemenea, să continue să promoveze centrele de returnare şi a încheiat deja un acord în valoare de 200 de milioane EUR pentru a trimite 300 de condamnaţi străini să îşi ispăşească pedeapsa într-o închisoare din Kosovo înainte de deportare.
Este puţin probabil ca propunerea Comisiei privind returnările să fie finalizată până la sfârşitul anului, când danezii predau preşedinţia Ciprului. Între timp, vor căuta alte modalităţi de a reduce migraţia ilegală în interiorul blocului comunitar, făcând presiuni asupra Comisiei pentru a-şi revizui interpretarea normelor privind drepturile omului în vederea facilitării deportărilor şi încheind acorduri similare celui cu Kosovo.
Politica UE în materie de migraţie face obiectul unor dezbateri de peste un deceniu, iar un mandat de şase luni la conducerea Consiliului nu va fi o soluţie miraculoasă. Dar, bazându-se pe impulsul politic, Danemarca are posibilitatea de a face echipă cu ţările membre care împărtăşesc aceleaşi idei pentru a atrage atenţia asupra poziţiei sale la nivelul UE.
Investiţiile străine directe (ISD). Revizuirea monitorizării ISD - primul element major al strategiei de securitate economică a preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen - face parte dintr-un efort mai amplu la nivelul UE de a împiedica investitorii străini să preia controlul asupra companiilor europene din sectoare strategice sau sensibile. Deşi normele au fost elaborate pe fondul temerilor legate de preluările chinezeşti, UE este în prezent mai îngrijorată de achiziţiile realizate de companiile americane, iar aceste temeri devin şi mai acute acum că Donald Trump este la putere. Revizuirea vizează obligativitatea ca toate ţările UE să dispună de un sistem de monitorizare a investiţiilor şi armonizarea în continuare a modului în care acestea sunt analizate în cadrul blocului comunitar.
După progrese lente în ultimele şase luni, preşedinţia poloneză a Consiliului UE a reuşit să organizeze două runde de discuţii interinstituţionale în iunie, însă esenţa activităţii va reveni danezilor.
Este de aşteptat ca Parlamentul European şi Consiliul să se confrunte cu privire la domeniul de aplicare al normelor, precum şi la rolul Comisiei în soluţionarea investiţiilor litigioase. Capitalele fac presiuni pentru a restrânge lista tehnologiilor sensibile pentru care screeningul ar fi obligatoriu, cum ar fi semiconductorii sau inteligenţa artificială. Parlamentul, dimpotrivă, a adăugat mai multe sectoare, cum ar fi industria aerospaţială, transportul feroviar sau industria auto.
Se preconizează că negocierile vor fi dificile, dar există un impuls politic larg în toate instituţiile pentru a încheia negocierile până la sfârşitul anului 2025.
Acordul comercial cu Trump. Donald Trump a antagonizat UE mai mult ca oricând - catalogând blocul drept „mai rău” decât China, iar începând cu 9 iulie - la mai puţin de 10 zile de când Danemarca se află la conducerea Consiliului UE - mărfurile europene care se îndreaptă spre Statele Unite ar putea fi taxate cu 50 % în cazul în care tarifele „reciproce” ale lui Trump intră în vigoare, conform ameninţărilor. Aceastea s-ar adăuga tarifelor existente pentru automobile şi metale. Presiunea exercitată de Trump forţează Uniunea Europeană să facă alegeri dificile: să se retragă, să-şi păstreze poziţia sau chiar să escaladeze disputa comercială transatlantică.
Deşi preşedinţia daneză nu va conduce negocierile cu Casa Albă (Comisia este cea care decide în această privinţă), îi revine sarcina de a se asigura că propunerile Comisiei beneficiază de suficientă susţinere politică. Ei vor trebui să caute consensul şi să construiască alianţe pentru a se asigura că fiecare capitală nu merge pe drumul său cu Trump, ameninţând unitatea blocului.
Greu de anticipat ce se va întâmplA, având în vedere că Trump este Trump, comentează POLITICO.
Acordurile de liber-schimb. Având în vedere că manevrele tarifare ale lui Donald Trump pun în pericol relaţia comercială transatlantică de 1,6 trilioane de euro, Comisia Europeană îşi intensifică eforturile de a încheia acorduri cu parteneri mai apropiaţi - cum ar fi America de Sud, India sau Australia - iar acest lucru nu ar putea mulţumi mai mult Danemarca, o adeptă a comerţului liber.
Preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a încheiat în decembrie anul trecut un acord comercial mult aşteptat cu blocul Mercosur, iar textul final ar trebui să fie prezentat în curând ţărilor membre ale UE.
Un alt acord de liber-schimb care ar putea fi încheiat în timpul preşedinţiei daneze a Consiliului UE este cel cu India, după ce von der Leyen şi prim-ministrul indian Narendra Modi s-au angajat să încheie un acord în acest an. Cele două părţi şi-au intensificat negocierile, dar, având în vedere amploarea sarcinii, este posibil ca acestea să încerce să încheie un acord simplificat. Taxa UE pe emisiile de dioxid de carbon reprezintă un obstacol important.
Există, de asemenea, acorduri la îndemână cu Australia şi cu câteva ţări din Asia-Pacific, iar în următoarele câteva luni se încearcă încheierea unui acord cu Emiratele Arabe Unite.
Franţa se opune însă acordului Mercosur, îngrijorată că fermierii săi ar putea fi expuşi unei concurenţe imbatabile din partea Americii de Sud. Danezii vor trebui să formeze o majoritate pro-acord sau să rişte o nouă amânare de câţiva ani a unui acord care a fost pregătit mai bine de un sfert de secol.
