Cum să ajutăm la dezvoltarea rezilienţei copilului. Recomandările specialiştilor
Viaţa poate fi complicată şi imprevizibilă şi, deşi nu există „părintele perfect”, există strategii care pot ajuta copilul să devină mai capabil să facă faţă circumstanţelor dificile pe măsură ce acestea apar.
Cunoscute în comunitatea pediatrică sub denumirea de Experienţe Adverse în Copilărie, circumstanţele traumatice precum moartea, divorţul şi sărăcia provoacă copiilor stres, care, în timp, poate deveni toxic, afectând sănătatea copilului, potenţial, şi în viitor, în viaţa de adult.
De fapt, adulţii care au trăit una sau mai multe experienţe nefavorabile în copilărie sau care sunt expuşi în timp la inechităţi sociale cronice continue prezintă un risc mai mare de depresie, cancer, boli de inimă, diabet şi alte afecţiuni pe parcursul vieţii, spun specialiştii.
Pe de altă parte, relaţiile sigure, stabile şi înfloritoare pot acţiona ca un tampon puternic şi protector împotriva efectelor biologice nocive ale stresului toxic asupra copiilor şi sunt esenţiale pentru construirea rezilienţei.
Atunci când copiii se simt conectaţi şi susţinuţi în primii ani de viaţă, au mai multe şanse de a deveni cetăţeni sănătoşi, competenţi şi educaţi mai târziu în viaţă, spune dr. Nerissa Bauer, medic pediatru şi membru al Academiei Americane de Pediatrie (AAP).
Una dintre cele mai importante modalităţi de consolidare a rezilienţei unui copil este de a crea momente de conectare, spune ea.
Acest lucru se poate realiza, de exemplu, prin petrecerea unui timp de calitate împreună, de exemplu, citind împreună o carte sau prin participarea la rutina familiei şi la tradiţiile comunităţii, spune medicul.
Sănătatea relaţională este esenţială pentru combaterea adversităţii şi promovarea unor abilităţi precum colaborarea, conexiunea şi comunicarea, care sunt esenţiale pentru a ajuta copiii să-şi dezvolte rezilienţa şi să prospere.
După evenimente tulburătoare, Academia Americană de Pediatrie recomandă să ţineţi cont de cei trei R: reasiguraţi, reveniţi la rutină şi reglaţi:
- Reasiguraţi. Reamintiţi-i copilului că este iubit şi în siguranţă, folosind cuvinte şi gesturi afective şi creând spaţii sigure în casă.
- Reveniţi la rutină. Încercaţi să menţineţi regulat rutina zilnică şi asiguraţi-vă că explicaţi din timp orice schimbare în program. Acest lucru poate promova un sentiment de siguranţă şi normalitate pentru copilul dumneavoastră şi îi va permite să ştie la ce să se aştepte.
- Reglaţi. Ajutaţi-vă copilul să deprindă abilităţi de „autoreglare” pentru a se calma şi a-şi gestiona emoţiile şi comportamentele. Acestea pot include respiraţia pe burtă, întinderea la orizontală sau luarea unor pauze.
Apelaţi la medicul pediatru atunci când viaţa de părinte devine dificilă, recomandă medicul. Pediatrii sunt instruiţi să monitorizeze nu numai creşterea fizică a copilului, ci şi sănătatea socio-emoţională a acestuia. Aceştia vă pot ajuta familia să construiască un sistem de sprijin – indiferent dacă un copil este relativ sănătos, are preocupări continue legate de dezvoltare sau comportament, sau dacă familia trece prin momente dificile.
De asemenea, pediatrii îi pot îndruma pe părinţi şi membrii familiei acestora pentru ca aceşti copii să simtă că au sprijinul familial în momentele dificile.
La consultaţii, medicul pediatru vă poate invita să împărtăşiţi poveşti despre viaţa de familie şi despre stresul şi dificultăţile zilnice ale rolului de părinte, precum şi să vă întrebe despre propriile experienţe din copilărie şi despre condiţiile de viaţă actuale. Vorbiţi cu acesta despre astfel de îngrijorări şi preocupări, recomandă dr. Bauer, specialist în pediatrie.
.webp)
