Cum ar putea deveni "călcâiul lui Ahile al Finlandei" o problemă pentru Europa. Punctul vulnerabil în fața Rusiei
Un punct maritim din Marea Baltică ar putea reprezenta o mare problemă pentru Finlanda, nou stat membru al NATO, în cazul în care Rusia va decide să invadeze vreodată această țară.
La sfârșitul lunii aprilie, Kim Westman, ofițer al gărzii de coastă, a atras atenția în privința unei porți martime cruciale din Marea Baltică.
Arhipelagul autonom care se întinde în mijlocul Mării Baltice aparține oficial Finlandei, locuitorii săi vorbesc suedeza, iar Rusia are sarcina de a aplica un acord care interzice orice prezență militară pe țărmurile sale de peste un secol.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Dar, în condițiile în care Finlanda este acum membră a NATO, după aderearea oficială din aprilie 2023, iar Rusia se luptă pentru a-și afirma drepturile în regiune, experții spun că această configurație neobișnuită a insulelor Aland a devenit cea mai mare vulnerabilitate a țării nordice, oferind Moscovei un câmp deschis în cazul în care ar decide vreodată să invadeze.
"Dacă ai toate insulele Aland, poți bloca traficul maritim atât în Golful Botnia, cât și în Golful Finlandei. Atunci suntem destul de terminați", a declarat Pekka Toveri, fost general-maior în forțele armate finlandeze și deputat al Partidului Coaliției Naționale de centru-dreapta, care face parte din coaliția de guvernare, notează Bloomberg.
Comerțul Finlandei depinde în mare de insulele Aland
Aproximativ 96% din comerțul Finlandei trece prin rutele maritime din apropierea insulelor Aland. Capacitatea de a trimite mărfuri în întregime pe cale terestră, peste vârful Norvegiei sau al Suediei în Finlanda, este limitată de iernile aspre din Arctica, de drumurile prost întreținute și de ecartamentele diferite ale căilor ferate. În zonă se află, de asemenea, o infrastructură-cheie de comunicații și energie, inclusiv cabluri submarine de electricitate și internet.
Finlanda și-a creat o coexistență atentă cu vecinul său estic după ce a luptat în două războaie împotriva Uniunii Sovietice în secolul XX. Deplasarea sa spre vest a culminat cu o ruptură de nealiniere atunci când Putin a trimis tancuri în Ucraina. Opt din cele nouă națiuni de la Marea Baltică sunt acum membre NATO; doar Rusia nu este.
Astfel, pentru a-și întâri apărarea, Finlanda ar trebui să închidă consulatul Rusiei de pe insulele Aland și să permită forțelor sale armate e să se antreneze în regiune, potrivit lui Toveri.
El a spus că arhipelagul este mai important pentru Finlanda decât este insula Gotland pentru Suedia, iar guvernul suedez a remilitarizat acea insulă după ce Rusia a anexat Crimeea în 2014, reintroducând ulterior trupe permanente, adăugând tancuri și reactivând sistemele de apărare aeriană.
„Totuși, demontarea nivelurilor de acorduri internaționale de demilitarizare ar fi complexă și este puțin probabilă pentru moment. Sondajele recente sugerează că cei 30.000 de locuitori din Aland nu văd o mare nevoie de a face acest lucru, iar guvernul finlandez a revizuit recent statutul insulelor, fără a concluziona că ar trebui făcute schimbări”, mai notează Bloomberg.
Între timp, Wille Rydman, ministrul finlandez al Economiei, a subliniat că țara sa este a pregătit scenarii care ar duce la o eventuală încercare a Rusiei de a prelua controlul asupra Mării Baltice. A refuzat să le detalieze, dar, cel mai probabil, acestea includ acte de sabotaj cu negare plauzibilă, menite să testeze determinarea NATO.
Regiunea, deja atacată de hackerii ruși
Deja s-a înregistrat o creștere a bruiajului semnalelor de satelit folosite de companiile aeriene, smartphone-uri și sisteme de armament în Marea Baltică, despre care oficialii au spus că au fost localizate în mare parte în zonele din apropierea orașului rus Sankt Petersburg și a enclavei sale Kaliningrad, situată între Polonia și Lituania.
Deja hackeri ruși au lansat un atac cibernetic asupra insulelor Aland, dar transportatorii de mărfuri din zonă și-au luat măsuri de precauție, în cazul în care sistemele de navigație ale foltelor lor vor fi țintite.
Înființată în 1930 pentru a urmări contrabandiștii în timpul prohibiției finlandeze, paza de coastă asigură securitatea în absența unei prezențe militare în Aland.
Aflându-se sub autoritatea Ministerului de Interne al Finlandei, membrii săi poartă arme de mână și arme de calibru lung. Deși nu pot avea echipament de tip militar, ei exersează folosirea unor astfel de arme în timpul exercițiilor militare de pe continent.
Un prim pact de demilitarizare a insulelor Aland a fost semnat în 1856, după Războiul Crimeii. Suedeza a devenit limba oficială ca urmare a protecțiilor obținute de la Liga Națiunilor după Primul Război Mondial, într-un acord care a acordat, de asemenea, suveranitate Finlandei. Două decenii mai târziu, acordul sovieto-finlandez a permis URSS de atunci să deschidă un consulat și să monitorizeze insulele.
