Cu cât va fi impozitat bacșișul în România și cum va fi trecut pe bon. Vom putea să îl plătim și cu cardul

×
Codul embed a fost copiat

De la 1 ianuarie 2023, bacşişul dat în baruri şi restaurante va fi recunoscut oficial în România. Astfel, suma pe care o lăsăm chelnerului se va regăsi pe bon şi va fi impozitată.

Partea bună este că bacşişul va putea fi achitat şi cu cardul. Asta în condiţiile în care mulţi angajaţi din domeniul ospitalităţii se plâng ca banii lăsaţi de clienţi sunt mai puţini, de când oamenii nu mai umblă cu cash la ei.

Nu de puține ori românii realizează abia atunci când ajung la restaurant ca nu au bani în portofel pentru bacșiș și ar prefera să achite cu cardul.

Cu cât va fi impozitat bacșișul în România

De la 1 ianuarie bacșișul vă putea fi plătit cu cardul, însă vă fi impozitat cu 10 la sută, potrivit unei legi adoptate de Camera Deputaților, care este for decizional. Clienţii pot alege să lase fie un procent din nota de plată, care să fie între 0 şi 15 la sută, fie să precizeze o anumită sumă.

Toate aceste informații, vor fi trecute pe notă. Bacşişul va fi luat în calcul la fel ca orice alt tip de venit impozabil.

Citește și
oameni pe strada
A trecut de Senat legea pensiilor private. Bolnavii de cancer nu vor incasa integral contribuția, conform CCR

Operatorii economici nu vor putea să condiționeze clienții să dea bacșiș.

Ce presupune legea bacșișului

Operatorii economici au obligaţia de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal, în care sunt prevăzute rubrici destinate alegerii de către client, a nivelului bacşişului oferit, între 0% şi 15% din valoarea consumaţiei.

Prevederile ar urma să intre în vigoare, potrivit prezentei legi, de la 1 ianuarie 2023, iar nerespectarea acestor dispoziţii pot fi sanţionate cu amendă de la 2.000 la 4.000 de lei. Legea merge la promulgare.

Proiectul de lege iniţiat de fostul ministru de Finanţe Eugen Teodorovici modifică ordonanţei Guvernului nr. 10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale şi completează ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Astfel, propunerea legislativă reglementează definirea bacşişului în vederea evidenţierii acestei sume pe bonul fiscal, cu scopul delimitării clare a acesteia de veniturile încasate de către operatorii economici pentru livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor direct către populaţie şi asigurării fiscalizării bacşişului. Astfel, bacşişul se defineşte ca fiind orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN: 5610 – „Restaurante”, 5630 – „Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor”.

Pe 8 noiembrie, cât a fost emis raportul favorabil la proiectul de lege, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, deputatul PNL Bogdan Huţuca arăta că bacşişul poate fi plătit atât cu cardul, cât şi în numerar, la opţiunea clientului.

„În ultimii ani s-a extins plata cu cardul în detrimentul plăţii în numerar. Tocmai de aceea, oferim posibilitatea ca bacşişul să fie plătit de clienţi şi atunci când plătesc cu cardul şi atunci când plătesc în numerar. Dacă clientul este o entitate juridică, atunci el poate înregistra bacşişul ca şi cheltuială de protocol, deductibila in limitele prevăzute de Codul fiscal pentru cheltuielile de acest tip”, explica atunci Huţucă.

De asemenea, legea stabileşte clar că bacşişul astfel reglementat, nu poate fi reconsiderat de către autorităţile fiscale ca venit de tip salarial sau asimilat salariilor, iar in acelaşi timp, în oglindă, nici operatorul economic nu poate înregistra drept cheltuială, distribuirile de bacşişuri către salariaţi. Deci singura sarcină fiscală stabilită de lege asupra acestor sume este impozitul pe venit de 10%

„Prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN: 5610 – «Restaurante», 5630 – «Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor». Bacşişul nu poate fi asimilat, din punctul de vedere al TVA, unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii”, arată un amendament admis la proiectul de lege iniţiat de către deputatul PNL Bogdan Huţucă.

De asemenea, pentru operatorii economici, bacşişul încasat de la clienţi se evidenţiază pe bonul fiscal, indiferent de modalitatea de încasare a acestuia.

„Operatorii economici au obligaţia de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal, în care sunt prevăzute rubrici destinate alegerii de către client, a nivelului bacşişului oferit, între 0% şi 15% din valoarea consumaţiei. Nota de plată trebuie să conţină şi o alta rubrică în care clientul să poată înscrie, suma oferită drept bacşiş, în valoare absolută, dacă acesta optează pentru acest mod de stabilire a valorii bacşişului acordat”, mai prevede amendamentul deputatului PNL Bogdan Huţucă la iniţiativa legislativă.

Totodată, este interzis operatorilor economici să condiţioneze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordare a bacşişului.

Prin excepţie, pentru livrarea produselor la domiciliul clienţilor, operatorii economici nu au obligaţia de a evidenţia bacşişul pe bonul fiscal.

„Bacşişul se evidenţiază distinct pe acelaşi bon fiscal cu bunurile livrate/serviciile prestate şi este introdus în baza de date a aparatelor de marcat electronice fiscale sub formă de articol, cu denumirea «bacşiş»”, conform unui amendament admis la proiectul de lege formulat de către deputatul UDMR Miklos Zoltan.

Un alt amendament admis al lui Bogdan Huţucă prevede că „în situaţia în care, la solicitarea clienţilor, utilizatorii eliberează acestora şi factură, bacşişul se evidenţiază distinct şi pe aceasta. Sumele reprezentând bacşiş, astfel evidenţiate în factură, se înregistrează în contabilitatea operatorilor economici sau altor entităţi plătitoare pe seama cheltuielilor de protocol şi au regimul fiscal al acestora, în limita nivelului de deductibilitate stabilită prin Codul fiscal”.

În plus, sumele provenite din încasarea bacşişului se înregistrează în contabilitatea operatorilor economici pe seama conturilor de datorii folosind un analitic distinct şi se distribuie integral salariaţilor, pe baza unei evidenţe nominale a acestora.

„Operatorii economici stabilesc printr-un regulament intern, procedura şi modalitatea de distribuire către salariaţi, a sumelor provenite din încasarea bacşişului”, potrivit amendamentului admis la proiect al deputatului PNL Bogdan Huţucă.

Un alt amendament admis la proiectul de lege precizează că „din punct de vedere fiscal, sumele provenite din încasarea bacşişului de la client de către operatorul economic, nu pot fi asimilate unui element de natura veniturilor pentru acesta din urmă, iar distribuirea acestora către salariaţi nu poate fi asimilată unui element de natura cheltuielilor”.

Pentru nerespectarea prevederilor din iniţiativa de lege sunt prevăzute şi amenzi de la 2.000 lei la 4.000 lei.

Dispoziţiile prezentei legi intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2023.

Pe 16 octombrie 2019, Senatul a adoptat proiectul, ca prim for sesizat, iar votul de marţi al Camerei Deputaţilor a fost decizional. Prin urmare, legea urmează să fie trimisă la promulgare.

Articol recomandat de sport.ro
Scandalos! Încă două țări „interzise” de Donald Trump la Campionatul Mondial din 2026
Scandalos! Încă două țări „interzise” de Donald Trump la Campionatul Mondial din 2026
Citește și...
A trecut de Senat legea pensiilor private. Bolnavii de cancer nu vor incasa integral contribuția, conform CCR
A trecut de Senat legea pensiilor private. Bolnavii de cancer nu vor incasa integral contribuția, conform CCR

Legea pensiilor private a fost adoptată la Senat, cu o modificare substanțială: bolnavii de cancer nu vor mai avea posibilitatea să retragă integral sumele, așa cum era prevăzut în amendamente.

Carambol pe podul rutier de la Cernavodă. Circulația a fost blocată. Cum s-a produs accidentul
Carambol pe podul rutier de la Cernavodă. Circulația a fost blocată. Cum s-a produs accidentul

Circulaţia pe podul rutier de la Cernavodă a fost blocată miercuri în urma unui carambol produs între şase autoturisme care circulau din sensuri opuse, pe un carosabil acoperit cu polei, accident soldat cu pagube materiale.

Judecătorii din Brașov cer reforme în justiție: Legile justiției conțin dispoziții care pot slăbi independența magistraților
Judecătorii din Brașov cer reforme în justiție: Legile justiției conțin dispoziții care pot slăbi independența magistraților

Judecătorii Curții de Apel Brașov au convocat adunarea generală, ca să dezbată problemele din justiție. Ei cer Consiliului Superior al Magistraturii să demareze consultări pentru schimbarea legislației.

Recomandări
Ilie Bolojan: România nu se poate redresa economic cât timp prea puțini oameni lucrează. Doar Italia stă mai rău
Ilie Bolojan: România nu se poate redresa economic cât timp prea puțini oameni lucrează. Doar Italia stă mai rău

Ilie Bolojan a declarat că România este ţara din Europa aflată pe penultimul loc ca pondere din populaţie activă implicată în economie şi doar Italia este în spatele nostru, precizând că în România lucrează prea puţini oameni.

Ce urmează pentru România și Europa de Est. Avertismentul istoricilor: „Nu mai aveți timp”
Ce urmează pentru România și Europa de Est. Avertismentul istoricilor: „Nu mai aveți timp”

Țările din Europa de Est, printre care și România riscă să "nu mai aibă timp" să construiască democrații cu adevărat consolidate, în contextul internațional actual, "care provoacă foarte mari neliniști".

Mesajul CNSAS la 36 de ani de la Revoluție: Conspirațiile și mistificările încearcă să ascundă crimele regimului comunist
Mesajul CNSAS la 36 de ani de la Revoluție: Conspirațiile și mistificările încearcă să ascundă crimele regimului comunist

Consiliul Naționaal pentru Studierea Arhivelor Securității atrage atenția că la 36 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, memoria publică a Revoluției este supusă constant unor tentative de rescriere și reinterpretare.