Criza in Ucraina. Serghei Lavrov a gasit originea conflictului in Romania: A inceput in timpul summitului NATO din Bucuresti

Urmariti acest subiect si pe Twitter: @StirileProTV

Sinteza evenimentelor de joi, 15 mai

► Serghei Lavrov: Criza din Ucraina isi are originile in summitul NATO de la Bucuresti

► Ultimatum pentru fortele guvernamentale ucrainene

Citește și

Criza in Ucraina. Oleksandr Turcinov: "Suntem pregatiti sa ascultam oamenii din est. Dar nu trebuie sa se traga"

►Ungaria spune ca nu este nevoie de o suplimentare a trupelor NATO in estul Europei

►Ucraina vrea arbitraj international in disputa gazelor cu Rusia

► "Republica" Donetk a inceput sa-si formeze propria armata

Desfasurarea evenimentelor

17:45 Serghei Lavrov: Criza din Ucraina isi are originile in summitul NATO de la Bucuresti

Actuala criza ucraineana isi are originile in summitul NATO de la Bucuresti, desfasurat in 2008, cand s-a stabilit ca Ucraina si Georgia vor deveni membre ale Aliantei Nord-Atlantice, afirma, intr-un interviu acordat Bloomberg TV, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. Intrebat daca Ucraina poate deveni membra a NATO, Lavrov a raspuns: "Aceasta nu ar fi doar o problema pentru poporul ucrainean si pentru NATO, aceasta ar fi o problema si pentru Rusia, pentru ca am semnat o serie de acorduri cu state NATO conform carora, initial, Alianta nu se va extinde, apoi, dupa ce s-a extins contrar acordurilor, ca nu vor fi forte combatante substantiale pe teritoriile noilor state membre, ca nu va fi adusa infrastructura militara la frontierele Rusiei - toate aceste intelegeri au fost incalcate intr-un fel sau altul, iar incercarile de admitere a Ucrainei in NATO ar fi foarte nefaste pentru intregul sistem de securitate european, iar Rusia se va opune clar, nu am nimic de ascuns".

"Din punctul meu de vedere, totul a inceput mult mai devreme, in anii 1990, cand NATO a stabilit ca - in pofida tuturor declaratiilor despre sfarsitul Razboiului Rece si despre faptul ca nicio parte nu l-a castigat - Alianta se poate considera un castigator; dar in termeni practici, criza actuala a inceput, semintele acestei crize au fost sadite in anul 2008, in aprilie, in timpul summitului NATO de la Bucuresti, cand liderii NATO au afirmat, in declaratia finala, ca Georgia si Ucraina vor deveni membre ale Aliantei", a explicat Lavrov.

"Peste cateva luni, presedintele georgian Mihail Saakasvili, care a primit cu multa emotie acest anunt data fiind personalitatea sa, a decis ca are mandatul de a invada propriul popor si ca poate rezolva prin forta conflictul din Osetia de Sud. In mod clar, a fost motivat de aceste promisiuni facute de NATO. Referitor la acest aspect, cum se intampla acum in Ucraina, Saakasvili, imediat dupa ce a facut acest lucru, a inceput sa distruga monumente ale eroilor din al II-lea Razboi Mondial. Acest curent neofascist este foarte vizibil in contextul invitatiilor de aderare la NATO, in contextul politicilor celor care cred ca Ucraina trebuie sa adere la NATO", a argumentat seful diplomatiei ruse.

Intrebat daca Rusia poate garanta ca regiunile din estul si sudul Ucrainei NU vor fi anexate, Lavrov a raspuns: "Poate Occidentul garanta ca drepturile comunitatilor vorbitoare de limba rusa, ca drepturile etnicilor rusi, ca drepturile etnicilor maghiari, cele ale etnicilor romani, polonezi si ale altor minoritati care traiesc in Ucraina vor fi garantate? Ne poate garanta cineva ca actuala coalitie (proeuropeana - n.red.) de la Kiev nu va sustine idei neonaziste, asa cum face in prezent", a raspuns Lavrov, acuzand Occidentul ca sustine Administratia "antirusa si antisemita" de la Kiev. "In acest context, cred ca nu trebuie sa pornim de la premise artificiale, ipotetice ca cineva ar urma sa invadeze pe altcineva, ci de la problema substantiala a modului in care se vor simti aceste comunitati", a argumentat seful diplomatiei ruse.

15:45 Ultimatum pentru fortele guvernamentale ucrainene

Adjunctul comandantului "Militiei populare din Donbass", Serghei Zdrilyuk, a declarat ca fortele ucrainene vor fi fortate sa paraseasca Donetl-ul, daca nu se vor retrage inainte de expirarea ultimatumului, a anuntat agentia rusa de stiri Ria Novosti.

"Le dau 24 de ore sa isi retraga toate trupele, toate fortele", a adaugat Zdryliuk, adaugand ca "daca vehiculele blindate nu vor fi retrase iar punctele de control ale asa-ziselor autoritati legitime nu vor fi dezafectate, am destule forte pentru a-i scoate din provincie."

Declaratiile au fost facute joi, la trei zile dupa ce provinciile estice Donetk si Lugansk si-au declarat independenta, dupa referendumurile in care localnicii au votat, in proportii covarsitoare, in favoarea independentei de Kiev.

10:17 Armata "republicii" Donetk

"Republica" autoproclamata de la Donetk a inceput sa-si formeze o armata, a anuntat miercuri liderul separatist Roman Liaghin, relateaza agentia rusa Itar-Tass in pagina electronica.

"Procesul formarii armatei republicii populare Donetk este foarte activ", a declarat el. Liaghian a spus ca insurgentii prorusi aduna armamentul detinut de militie, il inventariaza si preia controlul asupra acestuia.

"Trebuie sa luam puterea in propriile maini, pentru ca nu exista alta putere, si trebuie sa cream un guvern si un consiliu interimare cat mai repede posibil", a afirmat liderul separatist.

Target practice with the shadowy pro-#Ukraine Donbass Battalion (PHOTOS) http://t.co/9syGTIW4DC #UkraineDesk pic.twitter.com/AZj05wzLdG

— Kyiv Post (@KyivPost) May 15, 2014

"Avem sustinerea deputatilor din corpurile locale de autoguvernare. Autoritatile sunt intru totul de partea noastra", a adaugat el, citat de agentia rusa.

Ungaria se pronunta impotriva mai multor trupe NATO in est

"Nu credem ca este necesara o suplimentare a trupelor in aceasta situatie, deciziile corecte vor fi luate la momentul potrivit", a declarat Janos Martonyi la seminarul pe teme de securitate GLOBSEC 2014, care se desfasoara la Bratislava.

"In Ucraina este necesara o solutie politica exhaustiva, criza nu poate fi solutionata prin arme", a spus Martonyi. "Cel mai important lucru este mentinerea dialogului intre cele doua parti, iar acest dialog deja a inceput", a insistat seful diplomatiei ungare.

Ucraina cere arbitrat international pe tema gazelor

Ucraina va cere la un tribunal din Stockholm lansarea unei proceduri de arbitraj pe parcursul careia Rusia sa continue furnizarea de gaze, in conditiile in care Gazprom a avertizat ca va sista livrarile daca nu va primi in avans 1,7 milioane dolari pentru gazele aferente lunii iunie.

"Discutiile dintre Moscova si Kiev pe tema pretului gazelor sunt blocate si pot fi rezolvate doar printr-o procedura de arbitraj care ar putea incepe dupa 28 mai", a declarat ministrul ucrainean de Finante Oleksandr Slapak intr-un interviu acordat la Bruxelles, transmite Bloomberg.

Gazprom a trimis marti Ucrainei o factura de 1,7 miliarde de dolari pentru gazele pe care ar urma sa le importe luna viitoare, avertizand ca va opri livrarile daca nu va primi banii pana pe 2 iunie.

"Vom insista ca ambele parti trebuie sa isi respecte obligatiile cu buna credinta, ca masura preventiva. Vom livra gaze Europei asa cum este prevazut in contractul de tranzit. Va rugam sa nu intrerupeti livrarile de gaze catre Ucraina si nu incalcati contractul. Asa vom cere curtii de arbitraj sa abordeze problema", a spus Slapak.

Ucraina depinde de Rusia pentru jumatate din consumul de gaze, in timp ce circa 15% din necesarul de gaze al Europei tranziteaza aceasta tara.

In aceste conditii, blocarea gazelor rusesti destinate Ucrainei poate afecta si livrarile catre Uniunea Europeana. "Situatia negocierilor a ajuns intr-un punct mort", a spus Slapak. El a respins pretul cerut de Rusia in aprilie, afirmand ca majorarea este motivata politica. Ministrul a explicat ca arbitrajul este necesar intrucat guvernul de la Kiev refuza sa plateasca in avans pretul majorat, in timp ce Rusia afirma ca nu va discuta un pret mai mic al gazelor inainte de achitarea datoriilor.

Un purtator de cuvant al Gazprom a declarat marti ca factura pentru luna iunie se bazeaza pe livrari medii de 114 milioane de metri cubi pe zi, la un pret de 485 dolari pentru o mie de metri cubi, valabil pentru trimestrul al doilea. Guvernul de la Kiev vrea revenirea la pretul din primul trimestru, de 268,5 dolari pentru o mie de metri cubi.

Ucraina va plati datoria pentru gazele primite in termen de 10 zile, daca va fi semnat un nou acord, la pretul valabil in primul trimestru, a declarat premierul Arseni Iateniuk. Gazprom sustine ca Ucraina ii datoreaza 3,51 miliarde de dolari pentru gazele primite in 2013 si in perioada ianuarie-aprilie a acestui an.

Compania ucraineana NAK Naftogaz nu recunoaste intreaga datorie, ci doar 2,2 miliarde de dolari pentru gazele primite pana la sfarsitul lunii martie, inainte de majorarea pretului.

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă