Criza in Ucraina. Kievul acuza ca a suferit "112 atacuri in ultimele 24 de ore". Reactia Rusiei dupa noile sanctiuni

Ultima actualizare: 19-02-2015 07:06

16 februarie 2015. Confruntarile din Debalteve ameninta armistitiul din estul Ucrainei relateaza BBC, adaugand ca rebelii pro rusi au atacat armata ucraineana de cel putin 112 ori dupa ce acordul de pace a intrat in vigoare.

Urmariti acest subiect si pe Twitter: @StirileProTV

Cronologia evenimentelor:

UPDATE ORA 22:00 Armata ucraineana si rebelii pro-rusi se acuza reciproc de incalcarea armistitiului intrat in vigoare duminica noapte. Daca in cea mai mare parte a teritoriului disputat acordul este relativ respectat, luptele continua neabatut in jurul orasului strategic Debalteve. Acolo sunt stationati cateva mii de militari ucraineni, amenintati cu incercuirea. Rebelii recunosc ca nici n-au de gand sa respecte armistitiul la Debalteve, pentru ca, potrivit lor, orasul nu e inclus in intelegere.  Alt semn ca armistitiul convenit la Minsk este in pericol: taberele refuza sa treaca la urmatoarea faza a acordului: retragerea armamentului greu si instituirea unei zone tampon demilitarizate.

UPDATE ORA 17:00 Ucraina respecta incetarea focului dar a suferit "112 atacuri in ultimele 24 de ore", a declarat luni, la Sofia, ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Pavlo Klimkin, potrivit AFP. Un oficial al armatei ucrainene a declarat ca atacuri au avut loc si in orasul Mariupol. Cinci soldati ucraineni au fost ucisi in urma atacurilor separatistilor pro-rusi de cand acordul de incetare a focului a intrat in vigoare, sambata la miezul noptii, relateaza Reuters, citand o sursa militara de la Kiev. Alti 21 de soldati ucraineni au fost raniti.

UPDATE ORA 15.00 UE a publicat o noua lista cu sanctiuni la adresa Rusiei in criza ucraineana

Sanctiunile adoptate de UE impotriva a 19 persoane din Ucraina si Rusia si noua entitati au intrat in vigoare luni, odata cu publicarea acestei liste in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. La 9 februarie, aplicarea acestor sanctiuni a fost amanata cu o saptamana din cauza negocierilor privind criza din Ucraina. Sanctiunile au intrat in vigoare luni, imediat dupa publicarea listei pe site-ul Jurnalului Oficial al UE. Rusia afirma ca noile sanctiuni impuse de UE sunt "incoerente si ilogice", potrivit ministerului rus al Afacerilor Externe.

Printre persoanele sanctionate se numara patru lideri ai unor grupari armate care lupta in estul Ucrainei, noua oficiali din cadrul republicilor autoproclamate Donetk si Lugansk, precum si cinci oficiali rusi. Printre acestia din urma se afla doi oficiali de rang inalt din cadrul Ministerului rus al Apararii, implicati in sprijinirea desfasurarea de trupe rusesti in Ucraina. Acestia sunt Anatoli Antonov, ministru adjunct, si Arkadi Bahin, prim-adjunct al ministrului Apararii.

Pe lista figureaza, de asemenea, Andrei Kartapolov, director al Departamentului de Operatii Principale si sef adjunct al Statului Major al fortelor armate ruse, implicat in mod activ in elaborarea si punerea in aplicare a campaniei militare a fortelor rusesti in Ucraina, precum si doi membri ai Dumei de Stat.  Printre entitatile incluse pe noua lista se afla opt grupari armate separatiste si Miscarea publica Novorossiia (Miscarea Noua Rusie), infiintata in noiembrie 2014 in Rusia si condusa de ofiterul Igor Strelkov (identificat drept membru al personalului Directiei principale de informatii a Statului Major al fortelor armate ale Federatiei Ruse).

"Cred ca este o masura contraproductiva, una care inrautateste atmosfera politica si complica dialogul intre Moscova si Bruxelles", a declarat Aleksei Puskov, seful Comisiei pentru Afaceri Externe din Duma de Stat. Decizia de extindere a listei sanctiunilor nu ajuta la implementarea Acordului de la Minsk, ci transmite semnalul negativ ca Uniunea Europeana intentioneaza in continuare sa exercite presiuni asupra Rusiei, adauga oficialul rus. "In mod cert, decizia creeaza o atmosfera adecvata la Moscova... Acum, analizam si noi posibilitatea extinderii propriei noastre liste", a subliniat Puskov.

UPDATE ORA 14:10 "Republicile populare" de la Donetk si Lugansk vor solicita Kievului sa respecte noi conditii, pe langa prevederile documentului final agreat joi la Minsk, inclusiv ca Ucraina sa-si mentina statutul de "stat nealiniat", a declarat luni liderul separatist Denis Pusilin, citat de agentia Interfax.

Pusilin, negociatorul-sef al "republicii populare" de la Donetk (DPR), a declarat pentru Interfax ca cele doua entitati separatiste insista "in primul rand" asupra anularii tuturor deciziilor conducerii politice si militare ucrainene cu privire la operatiunea "terorista" din regiunea Donbas.

"Orice reconciliere veritabila va fi imposibila atat timp cat aceste decizii si ordine rusinoase si criminale, care au condus la moartea a mii de oameni si la pagubele oribile, sunt in vigoare", a declarat el.

"Anularea (deciziilor) lor ar fi un act de pocainta din partea oligarhilor de la Kiev, iar populatia din Donbas va decide daca-i va ierta sau nu", a continuat el.

Pusilin a subliniat, de asemenea, ca cele doua "republici" vor insista ca Ucraina sa-si pastreze statutul de stat "nealiniat", referindu-se la demersurile insistente ale autoritatilor proocidentale de a adera la NATO si UE.

UPDATE ORA 12.45 Votul Consiliului de Securitate al ONU asupra unui proiect rus de rezolutie (privind aprobarea intelegerii la care membrii "formatului Normanda" au ajuns joi de la Minsk) a fost amanat, au declarat surse diplomatice citate de agentia rusa Tass. Potrivit surselor citate, votul a fost amanat din cauza amendarii textului.

Reprezentantul britanic in Consiliu Lyall Grant a declarat ca diplomatii nu au putut sa voteze proiectul de rezolutie, in noaptea de duminica spre luni, din cauza unor modificari in curs ale documentului. Reprezentantul Malaysiei in Consiliu Hussein Haniff a precizat ca membrii organismului asteapta ca Moscova sa analizeze amendamente, inainte sa se treaca la vot.

Un diplomat a declarat in weekend pentru Tass ca Rusia a initiat un proiect de rezolutie cu privire la solutionarea pasnica a crizei din Ucraina. "Documentul saluta rezultatele negocierilor de la Minsk si indeamna partile sa se angajeze sa le implementeze", a spus aceasta sursa.

UPDATE ORA 10.45 CNN anunta ca 5 membri ai fortelor ucrainene de securitate au fost ucisi, iar alti 22 sunt raniti, in urma luptelor cu separatistii pro-rusi, dupa intrarea in vigoare a acordului de pace. Conform unui purtator de cuvant al armatei Ucrainei, au fost tras tiruri de mortier in regiunea Mariupol.

Dmito Cialov a declarat ca armata intentioneaza in continuare sa-si retraga armele grele din regiune, insa acest lucru se va intampla atunci cand situatia se va linisti.

UPDATE ORA 09.00 Observatorii OSCE vor incerca din nou sa intre in orasul asediat Debalțeve, acolo unde luptele continua, in pofida recentului acord de pace. Duminica, ei nu au putut intra din cauza rebelilor pro-rusi, a anuntat grupul de securitate europeana, citat de BBC News. Separatistii au incercuit acest oras, astfel incat sa se stie ca este al lor. In restul Ucrainei, se pare ca acordul de pace a fost respectat. Singura exceptie este Debalțeve, care reprezinta un punct cheie in transportul tarii, si care a fost tinta mai multor atacuri in ultimele saptamani.

"Bineinteles ca putem deschide focul (in Debalțeve). Este teritoriul nostru. Teritoriul este intern, al nostru. Iar intern inseamna intern. Insa de-a lungul liniilor de confruntare nu s-a mai tras", a declarat pentru Reuters Eduard Basurin, comandant al separatistilor, citat de BBC News.

Petro Porosenko l-a facut consilier pe Saakasvili

Intre timp, fostul presedinte al Georgiei Mihail Saakasvili a fost numit de catre presedintele ucrainean Petro Porosenko la conducerea Consiliului consultativ international pentru reforme, organism care va urma sa elaboreze propuneri pentru implementarea de reforme in Ucraina. Petro Porosenko a semnat un decret privind infiintarea unui Consiliu consultativ care va fi format din experti straini si va fi insarcinat cu elaborarea de propuneri si recomandari pentru adoptarea si implementarea de reforme in Ucraina, potrivit unui comunicat publicat vineri seara pe site-ul Presedintiei ucrainene.

Mihail Saakasvili, care a fost presedinte al Georgiei in perioada 2004-2013, a fost numit la conducerea acestui organism, adauga comunicatul. Ministerul georgian de Externe a reactionat imediat dupa acest anunt si l-a convocat pe ambasadorul Ucrainei in Georgia. Eka Beselia, un lider al coalitiei Visul Georgian, aflata la putere in Georgia, a declarat ca decizia lui Porosenko de a-l numi pe Saakasvili in acest post a fost o "greseala", relateaza Itar Tass. "Georgia a trebuit sa indure mai multe episoade tragice din cauza unor erori ale lui Mihail Saakasvili", a reactionat la randul sau duminica Bidzina Ivanisvili, fondatorul coalitiei Visul Georgian si fost premier al Georgiei, potrivit Itar Tass, care citeaza cotidianul Kviris Palutra.

Mihail Saakasvili, un avocat care a studiat in Statele Unite, a venit la putere in Georgia in urma "revolutiei trandafirilor", o mobilizare populara care a dus la indepartarea de la putere a fostului presedinte si ministru sovietic de Externe Eduard Sevarnadze si a conferit acestei tari din Caucaz o perspectiva prooccidentala, europeana si atlantica. Dar popularitatea sa s-a erodat in timp, din cauza unor acuzatii de abatere de la normele democratice, dificultatilor economice si razboiului cu Rusia din 2008.

Coalitia Visul Georgian a fost formata in octombrie 2012 de miliardarul Bidzina Ivanisvili si a inlocuit la guvernare Miscarea Nationala Unita (MNU), condusa de fostul presedinte prooccidental Mihail Saakasvili, in prezent stabilit in Statele Unite si inculpat in Georgia pentru abuz de putere.

 

Sursa foto: Getty

Citeste și...
Parteneri
VIDEO PROTVPLUS.RO