Criza in Ucraina. Petro Porosenko si Vladimir Putin au discutat despre o pace definitiva. Ce au stabilit cei doi lideri
08 septembrie 2014. Presedintele rus, Vladimir Putin, si omologul sau ucrainean, Petro Porosenko, au convenit sa continue dialogul in vederea instaurarii pacii in estul Ucrainei, a anuntat luni Kremlinul.
Urmariti acest subiect si pe Twitter: @StirileProTV
Cititi in acest articol:
-► UE a aprobat noi sanctiuni impotriva Rusiei
-► Porosenko si Putin au discutat despre pace
-►Rusia ar putea sa inchida spatiul aerian ca raspuns la noi sanctiuni occidentale, ameninta Medvedev
-► "Grupul de contact" pentru Ucraina discuta despre un statut special pentru regiunile separatiste
-► Vladimir Putin vrea sa creeze in estul Ucrainei "o alta Transnistrie", avertizeaza Arseni Iatenuk
In cursul convorbirii, cei doi lideri au discutat despre "actiunile pentru facilitarea unei rezolvari pasnice a situatiei din sud-estul Ucrainei" si "dialogul va continua", a anuntat serviciul de presa al Kremlinului intr-un comunicat publicat luni, fara alte detalii, potrivit AFP, relateaza Mediafax.
Sambata, cei doi sefi de stat au discutat, de asemenea, prin telefon si au conchis ca armistitiul semnat vineri intre armata de la Kiev si separatistii prorusi este "in general respectat". Pe de alta parte, presedintele ucrainean a mers luni la Mariupol, un port strategic din estul Ucrainei, unde a declarat ca acest conflict este imposibil de castigat "doar prin mijloace militare" si a cerut o retragere a trupelor ruse.
El a anuntat, de asemenea, ca autoritatile ucrainene au reusit sa elibereze 1.200 de persoane capturate de rebeli. De la inceputul armistitiului cu rebelii, vineri seara, "am reusit sa eliberam 1.200 dintre prizonierii nostri", a declarat seful statului, citat de agentia Interfax Ucraina, fara a preciza daca a fost vorba despre un schimb de prizonieri cu rebelii, prevazut de acordul incheiat la Minsk.
UE a aprobat noi sanctiuni impotriva Rusiei
Uniunea Europeana a aprobat luni o noua serie de sanctiuni impotriva Rusiei, in contextul crizei din Ucraina, insa a precizat ca punerea in aplicare a acestor sanctiuni ar putea fi amanata cateva zile, pentru a da timp Moscovei sa-si continue eforturile de pace, au anuntat diplomati, citati de AFP, potrivit Mediafax.
"Luand in considerare situatia pe teren, Uniunea Europeana este pregatita sa revina asupra acestor noi sanctiuni in totalitate sau partial", a reiterat presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, la sfarsitul unei reuniuni extraordinare, la Bruxelles. Ambasadorii celor 28 de state membre UE au fost convocati pentru o reuniune extraordinara luni la ora 16.00 GMT (19.00 ora Romaniei) cu privire la sanctiunile economice impotriva Rusiei, in absenta unui acord unanim al celor 28 de membri.
Aceasta noua serie de sanctiuni, finalizata vineri de catre ambasadorii UE, include atat masuri consolidate privind accesul pe piete de capitaluri, aparare, bunuri cu dublu uz civil si militar si tehnologii sensibile, cat si o noua lista cu nume de persoane vizate de o blocare a averii si interdictia de a le fi emise vize europene. De asemenea, noile sanctiuni trebuie sa restranga accesul la pietele de capital pentru marile companii petroliere rusesti Rosneft si Transneft, precum si activitatile petroliere ale gigantului Gazprom. Duminica, Rompuy a declarat ca UE este "pregatita sa revina" asupra acestor noi sanctiuni daca incetarea focului in estul Ucraine este "durabila".
"Pentru a spori presiunea asupra Rusiei, am adoptat sanctiuni in mai multe faze. La ultimul Consiliu European (pe 30 august), am accelerat, iar acest lucru s-a concretizat saptamana trecuta. Luni, acest lucru va fi aprobat in mod oficial de catre sefii de guverne", a afirmat el. Cehia si Slovacia s-au opus, saptamana trecuta, unei inaspriri prea accentuate a sanctiunilor, dar guvernele lor s-au declarat multumite sambata de setul de masuri aprobate in ziua precedenta. Rusia a avertizat sambata ca va reactiona in cazul in care UE ii va impune noi sanctiuni.
Rusia si-ar putea inchide spatiul aerian
Guvernul rus nu exclude posibilitatea ca Rusia sa-si inchida spatiul aerian ca raspuns la noi sanctiuni sectoriale occidentale, a declarat premierul Dmitri Medvedev intr-un interviu pentru ziarul de afaceri Vedomosti.
Le Monde: Alianta Nord-Atlantica se lanseaza in razboiul cibernetic, ingrijorata de inaintarea rusa
NATO a inclus pentru prima data, in programul sau de consolidare a Apararii Europei, in eventualitatea unei invazii de la est, o parte referitoare la "razboiul cibernetic", numita "politica de aparare consolidata cibernetica", relateaza Le Monde in editia electronica.Aceasta politica are scopul sa protejeze retelele informatice ale statelor membre, in contextul in care Alianta Nord-Atlantica este interesata de spatiul cibernetic de mai multi, dar mai ales dupa ce evenimentele recente din Ucraina au relevat urgenta acestui dosar.
Potrivit Comandamentului american al fortelor aliate in Europa, anexarea Crimeei de catre Rusia a marcat un punct de cotitura. Armata rusa a stiut sa integreze in strategia sa militara o dimensiune a unei "ofensive cibernetice" foarte eficiente, intrerupand toate comunicatiile electrice dintre garnizoanele ucrainene din peninsula si centrele de comandament din restul Ucrainei.
In cazul in care, in viitor, Rusia ar viza un stat membru NATO, ea ar putea sa foloseasca aceeasi strategie.Documentul adoptat la Summitul din Tara Galilor extinde la spatiul cibernetic garantiile colective din Tratat. Astfel, un atac impotriva unei retele informatice a unui membru va fi considerat un atac contra tuturora, la fel ca in cazul unei agresiuni clasice.
Spatiul cibernetic al statelor membre NATO devine in acest fel "indivizibil". Documentul releva ca acesta nu este un domeniu in care nu se aplica legea, ci ca este reglementat de catre dreptul international si tratatele dintre state.In mod teoretic, acest lucru poate sa insemne ca, daca un stat este considerat responsabil de un atac cibernetic cu consecinte devastatoare, statul respectiv se expune unor represalii, inclusiv prin mijloace militare conventionale.
Centru de cercetare in Estonia
In plan logistic, NATO va servi drept cadru pentru o cooperare sporita in acest sector intre membrii sai, si anume pentru formare, cercetare, crearea de programe, impartasirea de informatii nonstop si nu doar pe timp de criza.Cu scopul de a atinge aceste obiective, Alianta Nord-Atlantica va putea colabora mai strans cu marile companii private, care detin retelele. Ea va fi nevoita totodata sa-si consolideze apararea propriei retele interne, care leaga intre ele 51 de site-uri, al carei Centru de control, se afla la Cartierul General al fortelor aliate de la Mons, in Belgia.
Adjunctul secretarului general al NATO insarcinat cu "provocarile emergente", romanul Sorin Ducaru, insista asupra importantei si noutatii acestor initiative. El afirma ca ajutorul logistic dintre state se va putea extinde la "tari partenere", care nu sunt membre NATO, ca de exemplu Ucraina.
Organizatia se va cantona asupra aspectelor strict defensive ale razboiului cibernetic, insista Ducaru. "Nu este vorba deloc despre lansarea in operatiuni de ofensiva cibernetica, care raman in competenta fiecarui stat membru", a subliniat oficialul.
In ceea ce priveste apararea cibernetica, NATO detine embrionul unei infrastructuri, si anume Cooperative Cyber Defence Centre of Excellence (CCDCOE), un centru de cercetare din Tallin, in Estonia, instalat intr-o fosta cazarma ruseadca, construita in 1905 pentru a gazdui trupele tarului. Dupa o faza de lansare laborioasa, Centrul a devenit operational.
Grupand reprezentanti din 16 tari, Centrul efectueaza atat cercetari teoretice si juridice, cat si operatiuni tehnice, intre care supravegherea retelelor, studiul programelor de tip malware, analiza a posteriori a atacurilor reale.Centrul efectueaza totodata "teste de penetrare", adica exercitii de piratare a unor servere reale. Este de notat ca, in cadrul acestor "manevre cibernetice", frontiera dintre aparare si atac se estompeaza. La fel ca in razboiul clasic, cea mai buna modalitate de a te debarasa de un agresor este sa-l neutralizezi printr-o contraofensiva. In acest an, exercitiile vor fi organizate de catre Estonia, o tara foarte activa pe acest front.
Moscova, acuzata de atacarea unor retele civile
In Statele Unite, unii politicieni influenti sporesc presiunea, acuzand Rusia ca ataca retele informatice civile americane - fara sa aduca probe. Fostul director al Agentiei Nationale americane pentru Securitate (NSA) Keith Alexander a declarat ca atacul informatic asupra bancii americane JP Morgan - careia i-a furata, in vara, o cantitate importanta de date sensibile - a fost executat sau comandat de catre statul rus. In opinia sa, ar fi vorba despre represalii fata de sanctiunile financiare impuse Rusiei de catre Statele Unite din cauza crizei din Ucraina.
Presa rusa: Cinci tari ar fi promis Ucrainei armament de inalta precizie
Washingtonul, Parisul, Roma, Varsovia si Oslo i-ar fi promis lui Petro Porosenko, la Summitul NATO din Tara Galilor, ca vor furniza Kievului armament modern de inalta precizie, potrivit consilierului acestuia Iuri Lutenko, potrivit editiei de luni a Kommersant.
Ministere ale Apararii din tarile mentionate au dezmintit afirmatiile liderului Partidului Bloc al lui Petro Porosenko. Presedintele ucrainean Petro Porosenko a anuntat vineri, la finalul Summitului NATO de la Newport, in Marea Britanie, ca mai multi aliati sunt pregatiti sa furnizeze armament de inalta precizie Ucrainei si sa trimita consilieri militari in tara sa. Insa atunci cand a fost intrebat care sunt aceste tari, Porosenko a refuzat sa raspunda, invocand natura confidentiala a acestei informatii.
Dar consilierul sau Iuri Lutenko a anuntat, intr-un mesaj postat pe Facebook, ca este vorba despre Statele Unite, Norvegia, Italia, Franta si Polonia.Sefii de stat si de guverne reuniti in Tara Galilor joi si vineri au decis sa consolideze in mod semnificativ cooperarea Aliantei Nord-Atlantice cu tari vecine Rusiei, si anume Ucraina, Georgia, Finlanda si Republica Moldova. NATO intentioaneaza sa implice mai activ aceste state in manevre si programe de antrenament ale blocului militar.
Organizatia a anuntat deja ca urmatoarele exercitii ale statelor NATO vor avea loc la jumatatea lui septembrie in partea de vest a Ucrainei. In plus, participantii la summit au anuntat crearea de catre statele membre a unor fonduri destinate modernizarii armatei ucrainene. Ele vor atinge doar 15 milioane de euro, dar o sursa de la sediul NATO sustine ca este vorba despre primele plati si ca suma va creste in viitor. Casa Alba si-a exprimat, de asemenea, vointa de a ajuta Ucraina sa elaboreze o noua strategie a Apararii si sa-si dezvolte Garda Nationala.
Ministerul polonez al Apararii a dezmintit duminica afirmatiile lui Iuri Lutenko despre existenta unor acorduri in vederea livrarii de armament modern catre Ucraina. Un purtator de cuvant al ministerului, Jacek Sonta, a declarat ca "nu confirma aceasta informatie. Niciun acord nu a fost convenit la Summitul NATO cu privire la furnituri de armament modern din Polonia catre Ucraina. Este foarte probabil ca acest consilier al presedintelui sa se refere la planurile sale viitoare".
Americanii nu au confirmat nici ei declaratia liderului Partidului Bloc al lui Porosenko. "Statele Unite nu au facut nicio propunere privind livrarea de armament catre Ucraina", a declarat un oficial american de rang inalt pentru agentia Reuters. Potrivit agentiei, lideri NATO au afirmat anterior ca Alianta Nord-Atlantica nu intentioneaza sa furnizeze armament Ucrainei, dar ca statele membre au "dreptul de a lua o asemenea decizie cu titlu unilateral".
"Norvegia nu planuieste sa livreze armament sau material Ucrainei. La ora actuala incercam sa aflam de ce a fost difuzata o astfel de informatie", a declarat pentru agentia oficiala rusa de presa Itar-Tass Lars Gjemble, un purtator de cuvant al Ministerului norvegian al Apararii.
Italia a anuntat, in schimb, ca este pregatita sa ofere o "asistenta militara" Ucrainei sub forma unor echipamente neletale - veste si casti antiglont, scrie La Repubblica.
Rusia ar putea sa inchida spatiul aerian ca raspuns la noi sanctiuni occidentale, ameninta Medvedev
Guvernul rus nu exclude posibilitatea ca Rusia sa-si inchida spatiul aerian ca raspuns la noi sanctiuni sectoriale occidentale, a declarat premierul Dmitri Medvedev intr-un interviu pentru ziarul de afaceri Vedomosti, relateaza agentia rusa de presa Itar-Tass, in pagina electronica.
Statele occidentale "trebuie sa fie intrebate daca vor exista noi sanctiuni, dar, daca vor exista sanctiuni in domeniul energetic ori restrictii suplimentare impuse sectorului nostru financiar, vom fi nevoiti sa raspundem in mod asimetric", a declarat seful Guvernului rus, dand ca exemplu in acest sens "restrictii in sfera transporturilor".
"Noi pornim de la faptul ca avem relatii amicale cu partenerii nostri, asa ca cerul este deschis deasupra Rusiei pentru zboruri. Dar daca suntem restrictionati, va fi nevoie sa raspundem", a continuat el.
"Daca transportatorii occidentali ocolesc spatiul nostru aerian, acest lucru ar putea sa conduca la falimentul multor companii aeriene care se clatina la marginea prapastiei in lupta pentru supravietuire", a subliniat Medvedev.
El a apreciat, insa, ca ar fi o optiune proasta. "Am vrea ca partenerii nostri sa-si dea seama de acest lucru", a continuat el, exprimandu-si regretul fata de faptul ca Occidentul a impus deja o serie de sanctiuni Moscovei in criza din Ucraina.
"Speram ca partenerii nostri sa fie mai inteligenti", a apreciat seful Guvernului rus. Un razboi al sanctiunilor nu aduce pacea in Ucraina, ci, din contra, ameninta sistemul global de securitate, a apreciat Medvedev. "Cei mai multi politicieni isi dau seama de acest lucru", a apreciat el. "Cu toate acestea, exista o anumita inertie in gandire si, din pacate, o dorinta de a utiliza forta in relatiile internationale", a adaugat Medvedev.
"Noi stim ca initial sunt impuse sanctiuni economice, dar ele sunt urmate de sanctiuni politice ca raspuns, iar actiunile politice nu sunt simetrice, sunt mai rele. Iata un risc de rupere a sistemului securitatii in lume", a declarat premierul rus.
"Sper ca omologii nostri occidentali nu aspira la acest lucru si ca nu exista nebuni printre decidenti", a continuat el, subliniind ca "sanctiunile au intotdeauna doua taisuuri" si ca, "in general, nu aduc rezultate pozitive". El a citat exemplul Chinei, careia i-au fost impuse sanctiuni in 1989, dar care nu au afectat dezvoltarea economiei tarii. Chinezii "si-au folosit resursele interne", a notat premierul rus.
Uniunea Europeana (UE) este "pregatita sa revina" asupra sanctiunilor pe care intentioneaza sa le impuna Rusiei, daca armistitiul din estul Ucrainei este "durabil" si/sau daca negocierile de pace incep, a declarat duminica presedintele Consiliului European Herman Van Rompuy.
Aceasta noua serie de sanctiuni, finalizata vineri de catre ambasadorii UE, include atat masuri consolidate privind accesul pe piete de capitaluri, aparare, bunuri cu dublu uz civil si militar si tehnologii sensibile, cat si o noua lista cu nume de persoane vizate de o blocare a averii si interdictia de a le fi emise vize europene.
Acordul de care depinde planul de pace
Luni, la Minsk, incep discutiile privind statutul regiunilor Donetk si Luhansk. De un acord in acest sens depinde supravietuirea planului de pace propus de Porosenko. De altfel, exista inca sperante, desi din ce in ce mai fragile, ca discutiile de pace care debuteaza la Minsk, in Belarus - intre reprezentanti ai Ucrainei, Rusiei, rebelilor si OSCE - vor pune capat conflictului. Conditia este ca armistitiul din teren sa reziste toata saptamana, cat timp vor dura negocierile. Insa, duminica, 7 septembrie, mai multe explozii au pus pe fuga civilii, in apropierea unui punct de control, la intrarea in Mariupol.
Fergal Keane, corespondent BBC: "Acest punct de control se afla foarte aproape de centrul orasului Mariupol, aflat la doar 10 kilometri in aceasta directie. Faptul ca rebelii au reusit sa loveasca aceasta zona a sporit temerile oamenilor de aici."
Armata ucraineana a trimis intariri la Mariupol, iar cateva tancuri au fost zarite pe strazile orasului - o scena departe de imaginea de pace la care visau localnicii: "Am vazut bucati de racheta atat de mari. Casa este solida, insa chiar si asa tremura. Mi-a fost foarte frica."
Localnic: "Nu tin cu niciuna dintre parti. Vreau doar pace, vreau ca luptele sa inceteze."
La Donetk, bombardamentele au distrus casa unei femei: "Nu inteleg de ce s-a intamplat asa ceva. Nu este armistitiu si nu va fi niciodata." De trainicia armistitiului depinde si decizia Bruxelles-ului de a impune noi sanctiuni Rusiei.
Rusia ameninta Ucraina cu limitarea alimentarii cu electricitate
Rusia ar putea sa restrictioneze alimentarea cu electricitate a Ucrainei din cauza taierilor de curent din Crimeea, a declarat premierul rus Dmitri Medvedev intr-un interviu in publicatia Vedomosti, citat de Ria Novosti.
"Anumita parti din Ucraina primesc electricitate din Rusia...Iar cel care a luat deciziile neintelepte de a restrictiona alimentarea cu electricitate a Crimeii ar trebui sa stie ca sunt posibile masuri simetrice", a sustinut Medvedev.
La sfarsitul lunii august, Ucraina ar fi intrerupt alimentarea cu electricitate in Crimeea, lansand numeroase orase fara curent electric timp de cateva ore, sustine Ria Novosti. Potrivit autoritatilor din Crimeea, Ucraina reduce alimentarea cu electicitate in fiecare zi, la orele dupa-amiezii.
"Grupul de contact" pentru Ucraina va discuta despre un statut special pentru regiunile separatiste
"Grupul de contact" care reuneste Kievul, Moscova, OSCE si separatistii prorusi se va reuni la Minsk, unde va discuta despre un statut special pentru regiunile separatiste din estul Ucrainei, a afirmat "premierul republicii" Donetk, Aleksandr Zaharcenko. "Subiectul acestei reuniuni va fi introducerea unui statut special. Daca acesta nu va fi acceptat, protocolul acordului nu va mai avea nicio valoare", a declarat el, pentru postul de radio Kommersant FM.
"As vrea sa adaug in acord (incheiat vineri, la Minsk) un element: recunoasterea imediata a independentei noastre. Daca vom fi independenti, Rusia va fi partenerul nostru principal", a precizat el.
Liderul separatist a mentionat ca "Grupul de contact a convenit (vineri) sa se reuneasca peste sapte-opt zile. (Ucrainenii) vor prezenta cererile lor", a adaugat el. Potrivit lui Zaharcenko, la reuniune vor participa, de asemenea, Alexei Kariakin, "presedintele Consiliului Suprem al republicii" autoproclamate Lugansk, si Andrei Purghin, "vicepremierul republicii" Donetk.
Fortele guvernamentale si separatistii din estul Ucrainei au incheiat un armistitiu care a intrat in vigoare vineri, dar sambata s-au acuzat reciproc de incalcarea lui. Cu toate acestea, presedintele ucrainean Petro Porosenko si omologul sau rus Vladimir Putin au constatat in cursul unei convorbiri telefonice ca armistitiul este "in general respectat".
Premierul Iateniuk: Kievul va institui legea martiala in estul Ucrainei, daca armistitiul nu va da rezultate
Ucraina va trebui sa instituie legea martiala in regiunile Donetk si Lugansk, daca armistitiul intrat in vigoare vineri nu va avea rezultate pozitive, a declarat duminica premierul ucrainean, Arseni Iateniuk, citat de agentia RIA Novosti. "Nu este nevoie de legea martiala, in cazul in care exista un plan de pace sustinut de Uniunea Europeana, de catre Statele Unite si respectat de Rusia. insa daca acest armistitiu va inceta, nu va exista o alta solutie", a explicat Iateniuk, intr-o emisiune a postului de televiziune ucrainean 1+1.
In opinia sa, instituirea legii martiale are mai multe avantaje, inclusiv consolidarea sistemului de aparare. De asemenea, premierul ucrainean a indemnat Occidentul sa mentina sanctiunile impotriva Rusiei, in pofida unui posibil acord de pace durabil in estul Ucrainei. "Sanctiunile Uniunii Europene demonstreaza ca nicio tara nu mai are incredere in Rusia. Mentinerea acestor sanctiuni este necesara, pentru ca nimeni sa nu uite de situatia din Ucraina, de Crimeea si de alte conflicte", a adaugat el.
"Lumea nu trebuie sa uite de agresiunea rusa", a subliniat Iateniuk.
Vladimir Putin vrea sa creeze in estul Ucrainei "o alta Transnistrie", avertizeaza Arseni Iatenuk
Premierul ucrainean, Arseni Iateniuk, a afirmat ca presedintele rus Vladimir Putin va incerca in continuare sa provoace un nou focar de tensiune in Ucraina, avand scopul de a crea in Lugansk si Donetk "un fel de Transnistrie, Abhazie sau Osetie", relateaza agentia ucraineana UNN. "Putin va incerca sa provoace in Ucraina un focar de tensiune controlat de el", a apreciat Iateniuk duminica, intr-o emisiune a postului de televiziune ucrainean 1+1.
Presedintele rus "vrea sa creeze pe teritoriul regiunilor Lugansk si Donetk un fel de Transnistrie, Abhazie sau Osetie (de Sud). El (Putin) vrea sa controleze acest teritoriu cu ajutorul mercenarilor sai si sa suga sangele" poporului ucrainean, a acuzat premierul. El a adaugat ca Ucraina va trebui sa instituie legea martiala in regiunile Donetk si Lugansk, daca armistitiul intrat in vigoare vineri nu va avea rezultate pozitive. In opinia sa, instituirea legii martiale are mai multe avantaje, inclusiv consolidarea sistemului de aparare. De asemenea, premierul ucrainean a indemnat Occidentul sa mentina sanctiunile impotriva Rusiei, in pofida unui posibil acord de pace durabil in estul Ucrainei.
"Sanctiunile Uniunii Europene demonstreaza ca nicio tara nu mai are incredere in Rusia. Mentinerea acestor sanctiuni este necesara, pentru ca nimeni sa nu uite de situatia din Ucraina, de Crimeea si de alte conflicte", a adaugat el. "Lumea nu trebuie sa uite de agresiunea rusa", a subliniat Iateniuk.
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
Sursa: Pro TV
Etichete: Rusia, Ucraina, romania, donetk, vladimir putin, traian basescu, lugansk, Arseni Iateniuk,
Dată publicare:
08-09-2014 08:05
