Petro Porosenko avertizeaza ca Rusia ar putea ocupa nu doar Kievul, ci si Bucurestiul. Mesajul Moscovei pentru tarile UE
6 septembrie 2014. Presedintele ucrainean, Petro Porosenko, a avertizat, intr-un interviu acordat BBC, ca Rusia ar putea ocupa nu numai Kievul, ci si "Varsovia, Riga, Tallinn, Bucuresti sau alte orase".
Urmariti acest subiect si pe Twitter: @StirileProTV
CITITI IN ACEST MATERIAL:
-► Petro Porosenko si Vladimir Putin constata ca armistitiul este "in general respectat"
-► Petro Porosenko avertizeaza ca Rusia ar putea ocupa nu numai Kievul, ci si Bucurestiul
-►Separatistii si autoritatile de la Kiev se acuza reciproc de incalcarea armistitiului
-►Rusia avertizeaza ca va reactiona in caz de noi sanctiuni din partea UE
-► Separatistii spera in continuare sa se desparta de Ucraina
-►Estonia acuza Rusia de incalcarea frontierei si rapirea unui politist
Petro Porosenko si Vladimir Putin constata ca armistitiul este "in general respectat"
Presedintele ucrainean Petro Porosenko si omologul sau rus Vladimir Putin au constatat in cursul unei convorbiri telefonice ca armistitiul semnat vineri este "in general respectat", a anuntat presedintia ucraineana. "Cei doi sefi de stat au constatat ca regimul armistitiului este in general respectat. Ei au discutat despre masurile care trebuie luate pentru ca armistitiul sa aiba un caracter durabil", a declarat presedintia ucraineana intr-un comunicat.
La Moscova, Kremlinul a afirmat ca "cele doua parti si-au exprimat multumirea cu privire la faptul ca armistitiul este in general respectat". In cursul discutiei telefonice, cei doi presedinti au "avut un schimb de opinii in cadrul consultarilor in curs" despre implicatiile acordului de asociere intre Kiev si Uniunea Europeana pentru membrii Uniunii Vamale formate din fostele republici sovietice.
Ei au discutat, de asemenea, despre problema "livrarii de ajutor umanitar locuitorilor din Lugansk si Donetk", doua bastioane separatiste proruse din estul Ucrainei, teatrul unor lupte cu fortele ucrainene. Un prim convoi rusesc de ajutor umanitar a traversat deja frontiera ruso-ucraineana la sfarsitul lui august, fara verificari din partea Crucii Rosii sau a unui acord al autoritatilor ucrainene. Kievul a denuntat atunci "o invazie directa".
Petro Porosenko avertizeaza ca Rusia ar putea ocupa nu numai Kievul, ci si Bucurestiul
Presedintele ucrainean, Petro Porosenko, a avertizat, intr-un interviu acordat vineri BBC, ca Rusia ar putea ocupa nu numai Kievul, ci si "Vilnius, Riga, Tallinn, Bucuresti sau alte orase", in cazul in care comunitatea internationala nu se solidarizeaza cu Ucraina.
Referindu-se la declaratia presedintelui rus, Vladimir Putin, care intr-o discutie cu seful in exercitiu al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a afirmat: "Pot sa iau Kievul in doua saptamani, daca vreau", jurnalistul Stephen Sackur a subliniat ca mesajul transmis de acesta este ca Rusia are cartile in maini, ceea ce nu este cazul Ucrainei.
"Rusia are 1.200.000 de militari, are una dintre cele mai moderne armate si arme din lume. Iar in aceasta logica, la fel cum Rusia poate lua Kievul, Rusia poate lua Vilnius, Riga, Tallinn, Bucuresti sau orice alt oras daca nu vom fi uniti, daca lumea intreaga nu va demonstra solidaritate cu Ucraina, daca vom permite ca situatia actuala sa fie tratata in acest fel", a declarat Porosenko, in cadrul emisiunii HARDtalk's a jurnalistului Stephen Sackur.
El a afirmat, de asemenea, ca face tot posibilul pentru restabilirea pacii in Ucraina, adaugand ca o continuare a conflictului ar duce la o "catastrofa umanitara". Totodata, intrebat daca este adevarat ca "unele tari membre NATO au promis Ucrainei armament de mare precizie", Porosenko a confirmat dar a refuzat sa le numeasca.
"Este o informatie confidentiala", a afirmat el. "As spune ca este prima data cand Ucrainei i s-au oferit arme moderne pentru a-si proteja teritoriul si ar trebui sa intelegeti ca nu este vorba despre castigarea acestui razboi, ci mai degraba despre dezvoltarea unui sistem de securitate european", a explicat el.
Tarile membre ale Aliantei Nord-Atlantice au promis vineri, in urma summitului de la Newport, sa mentina "o prezenta continua" in Europa de Est, o regiune in care atitudinea Rusiei provoaca ingrijorare, si anume prin crearea unei forte de reactie rapida capabile sa se mobilizeze in cateva zile.
Separatistii si autoritatile de la Kiev se acuza reciproc de incalcarea armistitiului
"Ieri (vineri), la ora 21.00, au fost mai multe tiruri de racheta la periferia Donetkului, precum si un convoi de armament greu care venea din Zaporijjia", o regiune vecina cu Donetk, a declarat pentru AFP Vladimir Makovici, un oficial din cadrul Parlamentului separatist, potrivit Mediafax.
Rebel leaders accuse Ukraine forces of breaking ceasefire http://t.co/KaFZYWXZHx pic.twitter.com/EXzm3PUBND
— FRANCE 24 (@FRANCE24) September 6, 2014
La randul sau, Kievul a acuzat sambata rebelii prorusi ca au tras asupra pozitiilor armatei. "Vineri au fost 28 de focuri de arma impotriva pozitiilor fortelor ucrainene, dintre care zece dupa intrarea in vigoare a armistitiului", a declarat purtatorul de cuvant militar ucrainean, Andrii Lisenko, in cursul unei intalniri cu presa.
Aceste tiruri au avut loc in regiunile Donetk si Lugansk, doua bastioane ale separatistilor prorusi, potrivit acestui purtator de cuvant. "Fortele din cadrul operatiunilor antiteroriste respecta cu scrupulozitate ordinul de incetare a focului", a adaugat el.
Rusia redeschide o baza militara din Oceanul Arctic
Rusia a trimis sambata sase nave care transporta personal si echipament catre o baza militara din epoca sovietica in Oceanul Arctic, pe care o redeschide pentru a-si consolida prezenta in regiune, au anuntat agentiile de presa rusesti, relateaza Mediafax..
Moscova este pe cale sa isi consolideze prezenta militara in aceasta regiune bogata in hidrocarburi, ravnite si de alte tari precum Canada si Norvegia.
Presedintele Vladimir Putin a ordonat in septembrie redeschiderea acestei baze situate in arhipelagul Noua Siberie, in estul Oceanului Arctic, si abandonat in 1993.
Rusia avertizeaza ca va reactiona in caz de noi sanctiuni din partea UE
Rusia a avertizat sambata ca va reactiona in cazul unor noi sanctiuni economice ale Uniunii Europene, dupa acordul de principiu anuntat cu o zi inainte de statele europene impotriva Moscovei pentru atingerea adusa suveranitatii Ucrainei, relateaza Mediafax, citand AFP.
"Daca sanctiunile de pe noua lista a Uniunii Europene devin efective, va fi fara indoiala o reactie din partea noastra", a declarat Ministerul rus al Afacerilor Externe intr-un comunicat.
Ambasadorii tarilor Uniunii Europene au ajuns, vineri, la Bruxelles, la un acord de principiu pentru impunerea unui nou set de sanctiuni economice Rusiei, acuzata de implicare directa in conflictul din estul Ucrainei.
Moscova a criticat faptul ca UE ia o decizie de principiu cu privire la noi sanctiuni - care urmeaza sa fie aprobate oficial incepand de luni - in timp ce vineri, la Minsk, s-a anuntat un armistitiu intre trupele de la Kiev si separatistii prorusi.
"Uniunea Europeana (...) trimite in fapt un semn de sustinere directa celor care sustin razboiul la Kiev, care nu sunt multumiti de intalnirea de la Minsk", continua ministerul.
"In loc sa caute febril mijloace pentru a prejudicia economia propriilor sai membri si a Rusiei, Uniunea Europeana ar face mai bine sa sustina renasterea economica a regiunii Donbas", conchide textul, referindu-se la regiunea din estul separatist al Ucrainei.
Acordul de incetare a focului in estul Ucrainei nu fereste Rusia de noi sanctiuni
Bruxelles-ul a anuntat ca cei 28 de ambasadori ai tarilor membre au ajuns la un acord de principiu cu privire la un nou pachet de masuri cu caracter economic. Noile sanctiuni vor fi adoptate oficial luni, desi Moscova inca spera ca daca armistitiul va tine pana la aceasta data, atunci implementarea lor va fi amanata. Acordul de incetare a luptelor a intrat in vigoare vineri seara, la ora 18:00. Presedintele ucrainean a anuntat acordul de incetare a focului dupa o conversatie cu presedintele rus Vladimir Putin.
Petro Porosenko, presedintele Ucrainei: "Protocolul semnat de cele doua parti consta in 12 pasi pentru a aduce pacea si stabilitatea in regiunile ucrainene Donetk si Luhansk, cu respectarea suveranitatii si integritatii teritoriale (a Ucrainei n.r..)"
Aceste conditii fac in momentul de fata imposibila tranformarea armistitiului intr-un acord de pace durabil. Asta intrucat liderii separatisti insista ca vor independenta provinciilor pe care le controleaza armat. De aici si scepticismul legat de viitorul acestui acord atat la nivel oficial, cat si in randul populatiei.
Locuitorii din est nu cred ca pacea va dura. "In urma cu doua minute, puteai auzi explozii. Uitati ce cum a ajuns cartierul meu frumos. Fiecare familie a patit lucruri oribile."
Arseni Iateniuk, premierul Ucrainei: "Trebuie sa avem pace, insa intrebarea este: Cu ce pret?"
Circumspecti s-au aratat si liderii care au primit vestea la summitul din Tara Galilor, iar varianta sanctiunilor nu a fost eliminata.
David Cameron, premierul Marii Britanii: "Vreau sa fie clar ca sanctiunile asupra carora am cazut de acord sambata trecuta la Bruxelles sunt inca in plan."
Barack Obama a anuntat la randul sau ca discutiile pe tema unor noi sanctiuni au loc si la Washington.
Barack Obama, presedintele Statelor Unite: "Tinand cont de experientele trecute suntem sceptici."
Desi nu au dat detalii, oficialii europeni au vorbit de sanctiuni mai aspre in domeniul finantelor, apararii si energiei. Aceastea din urma ar putea zadarnici planurile de exploatare a unor zacaminte recent descoperite in Siberia.
Nicio precizare nu a fost facuta cu privire la durata armistitiului, care constituie un succes pentru separatisti si Rusia, in masura in care este susceptibil sa conduca la pierderea din partea Kievului a controlului asupra mai multor orase din estul Ucrainei, dupa inaintarea victorioasa in ultimele saptama
ni a insurgentilor, ajutati pe teren de catre militari rusi, potrivit occidentalilor.
Kremlinul a salutat semnarea acordului si si-a exprimat speranta ca acesta va fi "respectat punct cu punct". Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, i-a indemnat pe "toti cei care sunt implicati in acest acord sa dea dovada de bunavointa si sa adopte masuri concrete pentru a-l aplica in totalitate si in mod urgent si eficient".
Potrivit Eurasia Group, "un armistitiu permanent ramane nesigur tinand cont de diferentele enorme dintre Rusia si Ucraina asupra a ceea ce ar implica un acord de pace", in special refuzul Kievului de a-si retrage trupele din estul tarii si de a accepta un model de federalizare cerut de mai multe luni de Kremlin.
Situatie calma la Donetk si Mariupol dupa anuntarea armistitiului
Situatia era calma vineri la Donetk, un bastion al rebeliunii proruse in estul Ucrainei, dupa intrarea in vigoare a armistitiului, relateaza Mediafax, citand AFP.
Explozii sporadice s-au auzit vineri in cursul zilei, insa in centrul Donetkului nu s-au auzit explozii sau tiruri dupa ora locala 18.00.
Imediat dupa intrarea in vigoare a armistitiului, centrul orasului, care era scena unor confruntari intense incepand din aprilie, era aproape gol, iar linistea domnea in jurul Pietei Lenin.
La Mariupol, un port strategic la Marea Azov, care se temea zilele acestea de un asalt din partea prorusilor si in care jurnalistii au auzit explozii cu o zi inainte, niciun tir si nicio explozie nu s-a auzit dupa ora locala 18.00.
Militari ucraineni se aflau in continuare in puncte de control la intrarea in acest oras. Unii se odihneau in camioane, altii se sprijineau cu spatele de ziduri.
Separatistii spera in continuare sa se desparta de Ucraina
Separatistii prorusi au semnat la Minsk un acord cu Kievul in vederea unei incetari a focului vineri, dar spera in continuare sa se desparta de Ucraina, a declarat pentru presa un reprezentant al rebelilor, relateaza Mediafax.
"Confirm ca suntem pregatiti sa respectam protocolul de acord semnat si sa incetam focul" a declarat pentru presa "premierul" "republicii populare" de la Lugansk Igor Plotnitki.
"Dar asta nu inseamna ca renuntam sa ne despartim de Ucraina. (Armistitiul) este o masura obligatorie pentru oprirea varsarii de sange", a subliniat el.
Estonia acuza Rusia de incalcarea frontierei si rapirea unui politist
Estonia a acuzat vineri persoane necunoscute "venite din Rusia" ca i-au incalcat frontiera si au rapit un politist, a anuntat Parchetul de la Tallinn pe fondul tensiunilor sporite cu Moscova pe tema crizei din Ucraina, relateaza Mediafax.
"Functionarul a fost capturat de catre persoane necunoscute care au venit din Rusia, in timp de era de serviciu, pe teritoriul eston. El a fost rapit sub amenintarea cu arma", a anuntat parchetul intr-un comunicat.
"El isi exercita atributiile de prevenire a actiunilor infractionale transfrontaliere. Rapitorii au bruiat comunicatiile radio si au utilizat o grenada fumigena", a adaugat parchetul.
Incidentul s-a produs dupa doua zile de la vizita istorica a presedintelui american Barack Obama la Tallin efectuata cu scopul de a oferi asigurari tarilor baltice asupra angajamentului Statelor Unite de a le asigura securitatea in cadrul NATO, din care fac parte.
Membre URSS pana la destramarea Uniunii in 1991, Estonia, Letonia si Lituania sunt profund ingrijorate de anexarea Crimeei de catre Rusia si de angajamentul Moscovei intr-o rebeliune separatista in estul Ucrainei.
