Criza din Ucraina: Un sondaj arată că majoritatea europenilor „cred că Rusia va invada Ucraina” în acest an

rusia, armata
Getty

Mii de cetățeni din Uniunea Europeană cred că Rusia va invada Ucraina în acest an și consideră că UE și NATO ar trebui să vină în ajutorul Kievului în cazul unei agresiuni rusești, potrivit unui nou sondaj paneuropean, potrivit Euronews.

Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) a constatat că majoritatea persoanelor din șase din cele șapte țări intervievate, printre care și România, consideră că o invazie rusă în Ucraina va avea loc în 2022.

Moscova are trupe masate în apropierea graniței cu Ucraina, dar a negat în mod repetat afirmațiile SUA potrivit cărora ar fi gata să atace.

Mai mult de 5.500 de persoane au fost chestionate pentru sondajul online în ultimele 10 zile ale lunii ianuarie în Finlanda, Franța, Germania, Italia, Polonia, România și Suedia.

UE și NATO ar trebui să sprijine Kievul, arată sondajul ECFR

"Consolidarea militară a Rusiei la granița cu Ucraina a declanșat o schimbare de dispoziție în Europa", afirmă think tank-ul, adăugând că majoritatea consideră acum că UE și NATO ar trebui să sprijine Kievul.

Citește și
nato
Ce este NATO, de ce a fost creată și ce scop are. Totul despre Organizația Tratatului Atlanticului de Nord

NATO și țările membre sunt văzute ca fiind principalii apărători ai suveranității ucrainene, relevă sondajul ECFR, un sentiment resimțit cu precădere în țările din apropierea graniței estice a UE, precum Polonia, Suedia și România.

În toate țările, cu excepția Finlandei, majoritatea oamenilor cred că Rusia va invada Ucraina în acest an. Majoritățile au fost mici în Franța, Germania și Italia - dar, în Polonia, aproape trei sferturi (73%) au crezut că va avea loc o invazie.

sondaj, euronews

Sondajul a detectat, de asemenea, că europenii au mai multă încredere în NATO și în UE decât în Statele Unite atunci când vine vorba de apărarea intereselor cetățenilor UE, în cazul în care Rusia ar invada Ucraina.

Oamenii din întreaga Europă sunt pregătiți să suporte consecințe mari și potențial pe termen lung ca urmare a apărării Ucrainei, relevă sondajul ECFR. Printre acestea se numără refugiații la granițele Europei, costuri mai mari ale energiei, mai multă constrângere economică, atacuri cibernetice și amenințarea unor noi acțiuni militare rusești. 

Sondajul arată că cetățenii europeni sunt uniți

O majoritate din toate țările intervievate, cu excepția Suediei, afirmă că poziția Rusiei față de Ucraina reprezintă o amenințare la adresa securității propriei națiuni, în special în ceea ce privește dependența energetică.

"Clișeul conform căruia războiul este 'de neconceput' nu mai este adevărat", spun experții în politică externă ai consiliului, care adaugă că săptămânile următoare vor "testa dacă europenii pot face tranziția de la o lume modelată de soft power la una modelată de reziliență".

"Criza ruso-ucraineană s-ar putea dovedi a fi un moment de cotitură pentru securitatea europeană", a declarat cofondatorul ECFR, Mark Leonard.

"Statele UE au fost prezentate ca fiind divizate, slabe și absente în ceea ce privește Ucraina. Cu toate acestea, sondajul nostru arată că cetățenii europeni - din nord, sud, est și vest - sunt uniți. Aceștia sunt de acord că Vladimir Putin ar putea continua acțiunea militară și că Europa, împreună cu partenerii săi din NATO, ar trebui să meargă în ajutorul Ucrainei".

Articol recomandat de sport.ro
Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă
Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă
Citește și...
Ambasadorul Rusiei la București contrazice liderii ruși, despre baza de la Deveselu
Ambasadorul Rusiei la București contrazice liderii ruși, despre baza de la Deveselu

Ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Valery Kuzmin, a afirmat că "nu există mari beneficii" în vizitarea bazei de la Deveselu, adăugând că Moscova preferă "adoptarea de tratate în scris" care să o asigure de caracterul defensiv al facilităţii militare.

Ce este NATO, de ce a fost creată și ce scop are. Totul despre Organizația Tratatului Atlanticului de Nord
Ce este NATO, de ce a fost creată și ce scop are. Totul despre Organizația Tratatului Atlanticului de Nord

NATO, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, a fost înființată în 1949 cu scopul de a acționa ca un factor de descurajare la amenințarea expansiunii sovietive în Europa, după al Doilea Război Mondial.

Secretarul general al NATO, despre criza dintre Rusia și Ucraina: „Riscul unui atac este în creştere”
Secretarul general al NATO, despre criza dintre Rusia și Ucraina: „Riscul unui atac este în creştere”

„Riscul unui atac este în creştere”, spune secretarul general al NATO, referindu-se la criza dintre Rusia şi Ucraina. La rândul lor, liderii europeni îşi intensifică eforturile pentru a păstra pacea în Europa.

Recomandări
Klaus Iohannis, după consultările politice: ”Negocierile pentru găsirea unei ecuații guvernamentale solide, spre finalizare”
Klaus Iohannis, după consultările politice: ”Negocierile pentru găsirea unei ecuații guvernamentale solide, spre finalizare”

Preşedintele Klaus Iohannis a convocat, duminică, la Palatul Cotroceni, consultări cu partidele parlamentare, în vederea desemnării unui candidat pentru funcţia de prim-ministru.  

Lasconi, după consultările cu Iohannis: ”Nu are legitimitatea de a mai sta în vârful statului”. ”Suntem în război hibrid”
Lasconi, după consultările cu Iohannis: ”Nu are legitimitatea de a mai sta în vârful statului”. ”Suntem în război hibrid”

Elena Lasconi a declarat după consultările de la Cotroceni că Iohannis ”nu are legitimitatea morală, nici legală de a mai sta în vârful statului român”. Președinta USR i-a cerut lui Klaus Iohannis să-și dea demisia.

Paradoxul liberal: PSD l-ar accepta pe liberalul Crin Antonescu candidat la prezidențiale, PNL se gândește la Nicușor Dan
Paradoxul liberal: PSD l-ar accepta pe liberalul Crin Antonescu candidat la prezidențiale, PNL se gândește la Nicușor Dan

Liberalul Crin Antonescu este varianta cea mai vehiculată pentru poziția de candidat comun al alianței PSD-PNL-UDMR-minorități la alegerile prezidențiale. Paradoxal, însă, nominalizarea sa este întârziată pentru că PNL ar înclina și spre Nicușor Dan.