Conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan, reluat. Azerii, acuzați de „infiltrare” pe teritoriul armean
Liderul armean Nikol Paşinian acuză armata azeră de încălcarea frontierei armene şi de faptul că încearcă să cucerească noi teritorii, o intensificare a tensiunilor între cele două ţări, conform AFP.
”Este o infiltrare subversivă”, a declarat Paşinian într-o reuniune extraordinară a Consiliului de Securitate, citat într-un comunicat oficial, conform News.ro.
În cadrul acestei reuniuni, joi, el a acuzat trupe azere de faptul că au înaintat trei kilometri în interiorul frontierelor armene, în sud, şi că vor ”să asedieze” Lacul Sev, împărţit de cele două ţări.
Alegeri 2024
21:55
Alegeri prezidențiale. Primarul Dominic Fritz: ”Un cetățean a fost amendat pentru o postare despre Elena Lasconi pe Facebook”
20:15
AUR depune plângere penală împotriva ministrului de Externe: ”Fraudare masivă a alegerilor prezidenţiale” din diaspora
19:14
Alegeri prezidențiale 2024. Secțiile de vot din toată țara sunt pregătite. Pedepse aspre pentru cei care încalcă legea
19:07
Alegeri prezidențiale 2024. Ce spun românii care votează din străinătate: ”Doamne ajută!”. ”De noi depinde soarta țării”
Paşinian, care a denunţat o ”încălcare” a teritoriului Armeniei, a anunţat că armata armeană a reacţionat prin ”manevre tactice adecvate”.
Însă aceste tensiuni este necesar să fie soluţionate pe cale diplomatică, în opinia sa.
Baku a respins aceste acuzaţii drept ”provocatoare”.
”Grănicerii iau poziţii care aparţin Azerbaidjanului în districtele Laşin şi Kalbajar", a reacţionat într-un comunicat, joi seara târziu, Ministerul azer de Externe.
Reacţia Armeniei, ”care face anunţuri provocatoare, este aiuritoare”, subliniază ministerul, care adaugă că Baku ”este ataşat unei calmări a tensiunilor în regiune şi îndeamnă la măsuri în acest sens”.
Nagorno Karabah, motivul confruntărilor din 2020
Azerbaidjanul şi Armenia s-au înfruntat în toamna lui 2020 cu scopul de a controla regiunea separatistă Nagrno Karabah, un conflict care s-a soldat cu peste 6.000 de morţi şi o înfrângere a Erevanului, nevoit să retrocedeze Baku teritorii importante.
În pofida unui armistiţiu semnat sub egida Moscovei şi desfăşurării unor militari ruşi, tensiunile persistă în regiune. Luna trecută, cele două ţări s-au acuzat reciproc de deschiderea focului n Nagorno Karabah.
Nagorno Karabah, cu o populaţie majoritar armeană, s-a desprins prin secesiune din Azerbaidjan, la dislocarea URSS, şi a antrenat un prim război, soldat cu 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi.
Statele Unite au anunţat joi că urmăresc ”îndeaproape” această ”intensificare a tensiunilor” la frontieră.
”Suntem informaţi că cele două părţi comunică şi le îndemnăm la reţinere în vederea favorizării unei dezescaladări paşnice a situaţiei”, a anunat într-un mesaj postat pe Twitter un purtător de cuvânt al diplomaţiei americane, Ned Price.
La rândul său, preşedintele francez Emmanuel Macron a discutat la telefon joi seara cu Paşinian.
”Preşedintele republicii a reiterat ataşamentul Franţei faţă de integritatea tertorială a Armeniei şi a marcat necesitatea unei retrageri imediate a trupelor azere din teritoriul armean”, a anunţat într-un comunicat preşedinţia franceză.
Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a discutat joi la telefon cu omologul său azer Djeyhoun Bairamov despre ”deteriorarea situaţiei” la frontiera azero-armeană.
Potrivit Ministerului rus de externe, cei doi au subliniat ”necesitatea unei respectări stricte a armistiţiului” şi despre o soluţionare a incidentelor pe cale diplomatică.
Contactate de AFP, ministerele armene ale Apărării şi de Externe nu au comentat anunţurile lui Paşinian.
Paşinian este premier interimar, după ce a demisionat la sfârşitul lui aprilie în vederea organizării unor alegeri legislative anticipate la 20 iunie.
Opoziţia îl acuză de trădare pe Nikol Paşinia, aflat la putere din 2018.
