Această reformă fusese anunţată în noiembrie 2025 de ministrul de interne Shabana Mahmood, în cadrul măsurilor împotriva imigraţiei legale şi ilegale luate de guvernul laburist, confruntat cu ascensiunea partidului antiimigraţie Reform UK, scrie Agerpres.

Luni, Shabana Mahmood a prezentat unele relaxări ale regulilor pentru lucrătorii din sectorul îngrijirii, faţă de versiunea iniţială a proiectului, pe care unii laburişti au considerat-o prea restrictivă.

„Statutul de rezident permanent conferă unul dintre cele mai preţioase drepturi pe care le poate oferi această ţară”, a declarat Shabana Mahmood în parlament, menţionând că ea însăşi este fiica unor imigranţi pakistanezi din regiunea Kashmir. „Dreptul de a trăi în această ţară pentru totdeauna trebuie de acum să fie meritat. Nu va mai fi automat”, a adăugat ea.

De acum înainte, solicitanţii vor trebui, în general, să demonstreze zece ani de rezidenţă în Marea Britanie pentru a fi eligibili pentru un statut de rezidenţă permanentă, în loc de cinci ani în prezent. Reforma li se va aplica chiar şi străinilor care locuiesc deja în Marea Britanie.

Vor exista, însă şi excepţii. Perioada de aşteptare va fi scurtată pentru străinii cu venituri de peste 125.141 de lire sterline pe an (peste 150.000 de euro); aceştia vor fi eligibili după doar 3 ani.

Termen și de 30 de ani pentru migranții ilegali

Cei cu venituri de peste 50.271 de lire sterline (60.300 de euro), precum şi medicii, asistentele medicale şi profesorii, dar şi refugiaţii „sosiţi pe căi legale şi sigure” - cum ar fi ucrainenii - vor fi în continuare eligibili pentru statutul de rezident permanent după 5 ani. La fel şi în cazul lucrătorilor din domeniul îngrijirii, dacă sunt plătiţi cu 25.000 de lire sterline pe an.

Pentru ceilalţi, perioada de aşteptare va fi extinsă la 10 ani - şi chiar la 20 de ani pentru cei care au primit beneficii sociale sau pentru refugiaţii care au ajuns în Marea Britanie după ce au traversat ilegal Canalul Mânecii. Pentru unii refugiaţi care au sosit cu ambarcaţiuni mici şi nu şi-au găsit ulterior un loc de muncă sau nu au făcut studii, termenul va fi de 30 de ani.

Candidaţii la rezidenţă permanentă vor trebui, de asemenea, să deţină un cazier judiciar curat, un nivel suficient de limbă engleză şi să nu aibă datorii către stat.

În cele din urmă, odată cu intrarea în vigoare a acestor noi reguli anul viitor, aproximativ 500.000 de persoane vor trebui să aştepte mai mult de cinci ani pentru a primi rezidenţa permanentă, estimându-se că aproximativ 1,9 milioane de persoane ar urma să obţină un astfel de permis până în 2030, potrivit guvernului.