Concluziile summitului de criză de la Paris. Șeful NATO recunoaște că Alianța are nevoie de „spatele” americanilor
Descumpăniți și chiar destabilizați de dialogul ruso-american cu privire la Ucraina, liderii principalelor state europene nu au reușit luni, să formuleze o strategie comună.
Dezacordurile europenilor sunt cu atât mai dureroase, cu cât, de la Riad, Serghei Lavrov le-a transmis categoric, că Rusia nu va accepta trupe NATO de menținere a păcii în Ucraina.
Concluziile discuțiillor purtate mai bine de trei ore luni seară de liderii europeni sunt sub așteptări, titrează presa occidentală. Da, Europa este dispusă să facă un pas în față și să se implice mai mult în protejarea păcii în Ucraina, însă un mecanism de protecție american este esențial, a insistat secretarul general al NATO.
Mark Rutte, secretarul general al NATO: „Europenii sunt dornici să se angajeze serios și să ajute Ucraina după încheierea războiului, inclusiv prin trimiterea de trupe, dacă este necesar, dar asta numai dacă ne asigură americanii spatele”.
Potrivit experților militari, sprijinul american de care vorbește șeful NATO ar putea implica aviație, monitorizare prin sateliți și informații.
Chiar și așa, europenii rămân divizați în privința garanțiilor de securitate pe care le pot oferi Kievului. Unii, precum Franța și Regatul Unit, s-au exprimat în favoarea trimiterii de trupe.
Keir Starmer, premierul Marii Britanii: „Europa trebuie să-și joace rolul. Și sunt pregătit să iau în considerare angajarea forțelor britanice pe teren, alături de alții, dacă există un acord de pace durabil. Dar trebuie să existe o garanție de securitate din partea SUA, doar un astfel de angajament american poate descuraja în mod eficient Rusia să atace din nou Ucraina”.
Însă, alte țări, precum Germania sau Polonia, considera această discuție prematură. De altfel, cancelarul german a răbufnit în fața jurnaliștilor.
Ola Scholz, cancelarul Germaniei: „Este complet prematur și total nepotrivit să avem această discuție acum. Trebuie să spun că aceste dezbateri chiar mă irită chiar puțin. Se vorbește aici despre posibile variante de rezultate peste capul Ucrainei, despre rezultatul unor negocieri de pace care nu au avut loc, la care Ucraina nu a spus "da" și la care nu a fost invitată să participe”.
Dar și Mark Rutte a criticat statele europene pentru tergiversări și ezitări.
Mark Rutte: „Europa trebuie să-și accelereze cheltuielile pentru apărare, nu pentru că președintele Trump vrea acest lucru, ci pentru că avem nevoie de asta. Rușii produc în trei luni atâta muniție cât produc într-un an toate statele NATO la un loc, inclusiv SUA, deci e clar că trebuie să întețim producția militară”.
Este limpede ca apelul imperativ formulat de șeful Pentagonului pentru ca "NATO să fie o alianță letală, nu un club de diplomați", i-a bulversat serios pe liderii europeni.
Singurul anunț concret după discuțiile de la Paris este că principalii lideri europeni s-au pus de acord asupra unei sugestii formulate săptămâna trecută de șefa Comisiei Europene.
Donald Tusk, premierul Poloniei: „Am primit o confirmare importantă că investițiile în apărare nu vor mai fi socotite cheltuieli excesive și prin urmare nu vor antrena declanșarea procedurilor privind deficitul excesiv”.
Dar, ca să nu fie nevoie să fie redirecționați bani de la sănătate ori educație către armată, europenii ar trebui să fie creativi.
După 3 ore și jumătate de negocieri la Palatul Elysee, liderii europeni, majoritatea din vest, nu au ajuns la niciun consens, nici măcar la o declarație comună. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a scris însă într-o postare pe rețelele sociale că dacă noi, europenii, nu investim masiv în apărare acum, în viitor vor fi obligați să cheltuim de 10 ori mai mult în pentru a face față unui război mai amplu.
Polonia cheltuie aproape 5% din PIB pentru apărare, cel mai mult dintre statele membre NATO. De altfel, în 2024, doar 23 din cele 32 de state membre au îndeplinit ținta de 2% prognozată. România, de exemplu, a cheltuit 2,6% din PIB, adică 2,6 miliarde de euro. Pe de altă parte, secretarul general al NATO, Mark Rute, a declarat că aceste cheltuieli în industria de apărare trebuie să crească până la cel puțin 3% din PIB, însă deocamdată nimeni nu vorbește despre sursele de finanțare.
Pe de altă parte, oficialii spun că așteaptă Cartea albă a apărării. Este un document ca re va fi finalizat de către Comisia Europeană și făcut public pe 19 martie. Va fa va face o analiză a industriei de apărare și va vorbi despre mecanismele de finanțare care vor putea fi accesate de către statele membre. Pe de altă parte, surse politice spun că planurile de cheltuieli nu vor fi făcute publice până la alegerile de duminică din Germania, acolo unde ascensiunea extreme-drepte este o certitudine.
Totodată, la Bruxelles, generalul Keith Kellogg, trimisul special al SUA pentru Rusia și Ucraina, s-a întâlnit cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu premierul și cu președintele Consiliului European, Antonio Costa. Ambele părți și-au arătat susținerea și cooperarea, însă președinta Ursula von der Leyen a ținut să precizeze că angajamentul UE față de Ucraina a fost de 135 de miliarde de euro, inclusiv 52 de miliarde de dolari în asistență militară, egalând contribuțiile SUA.
