Comandanţii armatei ruse torturează şi execută soldaţii care refuză să lupte în Ucraina, arată o investigație media
Conform unei investigaţii ale publicaţiei independente ruse Verstka, comandanţii ruşi trimit deliberat la moarte soldaţii care refuză să lupte în Ucraina, relatează The Guardian.
Bazându-se pe mărturiile soldaţilor aflaţi în serviciu, ale rudelor celor decedaţi, pe videoclipuri scurse şi pe înregistrări oficiale ale plângerilor, Verstka a relatat că a identificat 101 militari ruşi acuzaţi de uciderea, torturarea sau pedepsirea fatală a propriilor camarazi. Publicaţia a declarat că a verificat cel puţin 150 de decese, deşi consideră că numărul real este mult mai mare.
De la începutul invaziei ruseşti pe scară largă în Ucraina, au circulat pe scară largă relatări despre soldaţi ucişi de propriii lor camarazi şi despre aşa-numitele unităţi de blocare desfăşurate pentru a împiedica retragerea.
Kremlinul a respins în repetate rânduri acuzaţiile de indisciplină în rândul trupelor ruse, insistând că astfel de probleme sunt, dimpotrivă, răspândite în armata ucraineană.
Investigaţia Verstka pare însă să fie cel mai cuprinzător raport până în prezent, documentând un catalog detaliat al metodelor utilizate pentru a impune disciplina şi teroarea în rândul trupelor.
Verstka citează mărturiile unor soldaţi potrivit cărora comandanţii lor au numit aşa-numiţi „executori” care să deschidă focul asupra celor care voiau să renunţe şi să le arunce ulterior cadavrele în râuri sau morminte superficiale, înregistrându-i ca morţi în luptă.
Alte relatări descriu comandanţi care folosesc drone şi explozibili pentru a „termina” soldaţii răniţi sau care se retrag. În mai multe cazuri, ofiţerii ar fi ordonat operatorilor de drone să arunce grenade asupra propriilor oameni, disimulând aceste execuţii ca fiind lovituri pe câmpul de luptă.
Obligați să se lupte ca gladiatorii
Verstka, o instituţie media rusă independentă, premiată, care activează acum din exil şi care a fost fondată de unii dintre cei mai respectaţi jurnalişti de investigaţie din ţară, a documentat şi cazuri de soldaţi torturaţi până la moarte.
Cei care nu au respectat ordinele ar fi fost aruncaţi în gropi acoperite cu grilaje metalice, fiind stropiţi cu apă şi bătuţi ore întregi sau chiar zile întregi. Ancheta a descoperit că, în unele cazuri, aceştia au fost obligaţi să se lupte între ei în ceea ce martorii au descris ca fiind bătălii până la moarte, în stilul gladiatorilor.
Un astfel de caz a apărut într-un videoclip difuzat în mai 2025 de grupuri ucrainene care monitorizează forţele ruse. Imaginile arată doi bărbaţi fără tricou într-o groapă, în timp ce o voce din afara cadrului spune: „Comandantul Kama a spus, practic, că cel care îl bate pe celălalt până la moarte iese din groapă”.
Bărbaţii încep să se lupte, în timp ce vocea continuă să-i provoace – „Termină-l odată, ce mai aştepţi?” – până când unul dintre ei se prăbuşeşte nemişcat la pământ.
Verstka a legat, de asemenea, mai multe crime de scheme de extorcare financiară în care comandanţii cereau plăţi de la soldaţi în schimbul evitării misiunilor sinucigaşe. Cei care nu puteau plăti sau refuzau erau „zeroizaţi” – argou militar pentru a fi eliminaţi.
Ancheta descrie, de asemenea, cazuri în care trupele erau trimise în misiuni sinucigaşe. Investigaţia dezvăluie cazuri în care trupele ruse erau trimise în mod deliberat ca „maiaciki” sau momeli – li se ordona să meargă în faţa grupurilor de asalt, fără echipament, pentru a atrage focul inamic.
Pușcăriașii și violența ca normalitate
Iniţial, majoritatea rapoartelor despre execuţiile interne proveneau din rândul unor formaţiuni alcătuite din zeci de mii de foşti condamnaţi, recrutaţi din închisorile ruseşti, dar baza de date a Verstka arată că practica s-a extins şi la unităţile armatei regulate. Cultura impunităţii şi afluxul de foşti deţinuţi, se arată în raport, au „normalizat violenţa”.
Majoritatea autorilor identificaţi sunt ofiţeri de rang mediu, cu vârste cuprinse între 30 şi 40 de ani, mulţi dintre ei veterani ai campaniilor ruseşti anterioare sau transferaţi din batalioanele penale. Puţini, dacă nu chiar niciunul, au fost urmăriţi penal.
Publicaţia spune că a reuşit să obţină informaţii biografice detaliate: numele, gradul, vârsta şi unitatea, pentru mai mult de 60 dintre cei 101 de presupuşi autori. În ciuda dovezilor ample, aproape niciunul nu a fost tras la răspundere, arată Verstka.
Publicaţia susţine că a obţinut date oficiale care arată că procuratura militară principală a Rusiei a primit aproape 29.000 de plângeri de la soldaţi şi familii numai în prima jumătate a anului 2025, dintre care peste 12.000 se refereau la pedepse aplicate de propriii lor superiori.
O sursă din cadrul procuraturii militare a declarat că există o interdicţie neoficială de a investiga cazurile împotriva comandanţilor care servesc în zone de luptă.
„Ei spun: «Dacă deschidem acest caz, ar putea afecta operaţiunile». Asta înseamnă că aceşti ofiţeri beneficiază de impunitate totală”, a explicat sursa.
