Coaliţia guvernamentală de la Viena este în criză din cauza veto-ului faţă de aderarea României la Schengen
În urmă cu patru zile, încă se făceau eforturi pentru a trece cu vederea diviziunile profunde din cadrul coaliţiei. Acest lucru s-a terminat acum.
Veto-ul împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen a pus coaliţia într-o situaţie dificilă. Verzii sunt foarte supăraţi pe ÖVP. Aceştia cer o regândire a acestei probleme, scrie sâmbătă cotidianul austriac „Kronen Zeitung”, potrivit News.ro.
Verzii sunt parteneri minoritari ai conservatorilor din ÖVP în guvernul de coaliţie aflat la putere la Viena.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
„Deşi vicecancelarul Werner Kogler (reprezentant al Verzilor - n.r.) şi liderul Verzilor, Sigi Maurer, au rămas tăcuţi vineri, au trimis-o în schimb pe ministrul justiţiei, Alma Zadic, să îşi exprime nemulţumirea. Aceasta a subliniat la Bruxelles că partidul său nu a susţinut veto-ul”, scrie „Kronen Zeitung”.
Potrivit publicaţiei, chiar înainte de întâlnirea decisivă de joi din Consiliul JAI, vicecancelarul Kogler a încercat să-l convingă pe ministrul de interne, Gerhard Karner, care e din ÖVP, să găsească soluţii de compromis. „Cu toate acestea, fără succes. Karner şi-a pus casca de oţel şi a mers înainte cu veto-ul”, scrie „Kronen Zeitung”.
Prin diverse „contorsionări argumentative”, Verzii au încercat să scape de orice asuma a responsabilităţii pentru acest vot. Pe Twitter, Michel Reimon, una din vocile Verzilor, a explicat că fiecare ministru a fost liber în decizia sa atunci când a votat la Bruxelles. Prin urmare, Verzii nu au avut nicio influenţă asupra lui Karner. De asemenea, Reimon şi-a exprimat speranţa că această decizie ar putea fi reparată în cadrul unei alte coaliţii. Cu toate acestea, el a subliniat ulterior că nu este un motiv pentru ruperea coaliţiei şi convocarea de noi alegeri.
De asemenea, ÖVP a primit palma de rigoare şi din partea preşedintelui federal Alexander Van der Bellen (care provine tot din rândul Verzilor - n.r.). Şeful statului a spus că regretă „extraordinar de mult” acest comportament al Austriei în Consiliul JAI. El a recunoscut că Austria se află într-o situaţie dificilă din cauza afluxului de imigranţi. „Dar legătura dintre această problemă şi aderarea României şi Bulgariei la Schengen, trebuie să mărturisesc, din păcate, că nu o văd”, a spus Van der Bellen, citat de „Kronen Zeitung”.
Un veto de nevoie
În Ministerul de Interne, dar şi în Cancelaria Federală, oamenii încearcă să tempereze spiritele. „Din păcate, a trebuit să se recurgă la astfel de metode pentru a fi auziţi la Bruxelles”, este scuza invocată la Cancelarie. În plus, conservatorii nu înţeleg de ce se face atât caz, deoarece şi Olanda a votat împotriva admiterii Bulgariei, mai scrie „Kronen Zeitung”.
De altfel, potrivit aceleaişi publicaţii, ministrul de Externe Alexander Schallenberg (ÖVP) a apărat refuzul Austriei faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen. sugerând că Viena a fost nevoită să recurgă la acest gest pentru a se face auzită la Bruxelles. „Noi nu suntem un stat care blochează şi pune veto-uri. Este mai degrabă un strigăt de ajutor”, a subliniat ministrul austriac de externe.
Austria nu a blocat aderarea României şi Bulgariei la Schengen, ci doar „nu a vrut să se facă acum”, a explicat Schallenberg într-un interviu acordat vineri canalului TV Puls24. De fapt, susţine ministrul de Externe, Austria a vrut chiar să scoată subiectul Schengen de pe ordinea de zi a Consiliului JAI şi să se vorbească din nou despre asta peste şase luni.
El a negat însă că acest veto are de-a face cu alegerile locale din Austria Inferioară, unde partidul său a pierdut teren în favoarea extremei dreapta, care are poziţii radicalizate faţă de imigraţie.
În acelaşi timp, el a criticat reacţia României, pe care o consideră prea „emotivă”, după ce joi, Ministerul român de Externe l-a rechemat în ţară pe ambasadorul din Austria, Emil Hurezeanu, pentru consultări.