Coaliţia guvernamentală de la Viena este în criză din cauza veto-ului faţă de aderarea României la Schengen

Karl Nehammer
Facebook/Karl Nehammer

În urmă cu patru zile, încă se făceau eforturi pentru a trece cu vederea diviziunile profunde din cadrul coaliţiei. Acest lucru s-a terminat acum.

Veto-ul împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen a pus coaliţia într-o situaţie dificilă. Verzii sunt foarte supăraţi pe ÖVP. Aceştia cer o regândire a acestei probleme, scrie sâmbătă cotidianul austriac „Kronen Zeitung”, potrivit News.ro.

Verzii sunt parteneri minoritari ai conservatorilor din ÖVP în guvernul de coaliţie aflat la putere la Viena.

„Deşi vicecancelarul Werner Kogler (reprezentant al Verzilor - n.r.) şi liderul Verzilor, Sigi Maurer, au rămas tăcuţi vineri, au trimis-o în schimb pe ministrul justiţiei, Alma Zadic, să îşi exprime nemulţumirea. Aceasta a subliniat la Bruxelles că partidul său nu a susţinut veto-ul”, scrie „Kronen Zeitung”.

Potrivit publicaţiei, chiar înainte de întâlnirea decisivă de joi din Consiliul JAI, vicecancelarul Kogler a încercat să-l convingă pe ministrul de interne, Gerhard Karner, care e din ÖVP, să găsească soluţii de compromis. „Cu toate acestea, fără succes. Karner şi-a pus casca de oţel şi a mers înainte cu veto-ul”, scrie „Kronen Zeitung”.

Citește și
Mărturia unui turist șocat de hoția angajaților Castelului Peleș: „Am mers cu un grup de amici străini să vizităm castelul și la casa de bilete, șoc”

Prin diverse „contorsionări argumentative”, Verzii au încercat să scape de orice asuma a responsabilităţii pentru acest vot. Pe Twitter, Michel Reimon, una din vocile Verzilor, a explicat că fiecare ministru a fost liber în decizia sa atunci când a votat la Bruxelles. Prin urmare, Verzii nu au avut nicio influenţă asupra lui Karner. De asemenea, Reimon şi-a exprimat speranţa că această decizie ar putea fi reparată în cadrul unei alte coaliţii. Cu toate acestea, el a subliniat ulterior că nu este un motiv pentru ruperea coaliţiei şi convocarea de noi alegeri.

De asemenea, ÖVP a primit palma de rigoare şi din partea preşedintelui federal Alexander Van der Bellen (care provine tot din rândul Verzilor - n.r.). Şeful statului a spus că regretă „extraordinar de mult” acest comportament al Austriei în Consiliul JAI. El a recunoscut că Austria se află într-o situaţie dificilă din cauza afluxului de imigranţi. „Dar legătura dintre această problemă şi aderarea României şi Bulgariei la Schengen, trebuie să mărturisesc, din păcate, că nu o văd”, a spus Van der Bellen, citat de „Kronen Zeitung”.

Un veto de nevoie

În Ministerul de Interne, dar şi în Cancelaria Federală, oamenii încearcă să tempereze spiritele. „Din păcate, a trebuit să se recurgă la astfel de metode pentru a fi auziţi la Bruxelles”, este scuza invocată la Cancelarie. În plus, conservatorii nu înţeleg de ce se face atât caz, deoarece şi Olanda a votat împotriva admiterii Bulgariei, mai scrie „Kronen Zeitung”.

De altfel, potrivit aceleaişi publicaţii, ministrul de Externe Alexander Schallenberg (ÖVP) a apărat refuzul Austriei faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen. sugerând că Viena a fost nevoită să recurgă la acest gest pentru a se face auzită la Bruxelles. „Noi nu suntem un stat care blochează şi pune veto-uri. Este mai degrabă un strigăt de ajutor”, a subliniat ministrul austriac de externe.

Austria nu a blocat aderarea României şi Bulgariei la Schengen, ci doar „nu a vrut să se facă acum”, a explicat Schallenberg într-un interviu acordat vineri canalului TV Puls24. De fapt, susţine ministrul de Externe, Austria a vrut chiar să scoată subiectul Schengen de pe ordinea de zi a Consiliului JAI şi să se vorbească din nou despre asta peste şase luni.

El a negat însă că acest veto are de-a face cu alegerile locale din Austria Inferioară, unde partidul său a pierdut teren în favoarea extremei dreapta, care are poziţii radicalizate faţă de imigraţie.

În acelaşi timp, el a criticat reacţia României, pe care o consideră prea „emotivă”, după ce joi, Ministerul român de Externe l-a rechemat în ţară pe ambasadorul din Austria, Emil Hurezeanu, pentru consultări.

 

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl
FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl
Citește și...
Iranul vrea să deschidă o clinică pentru „vindecarea” femeilor care refuză hijabul. „Va fi o închisoare”
Iranul vrea să deschidă o clinică pentru „vindecarea” femeilor care refuză hijabul. „Va fi o închisoare”

Iran intenţionează să deschidă o „clinică de tratament” pentru femeile care sfidează legile privind purtarea obligatorie a hijabului, ce impun acestora să îşi acopere capul în public.

 

„Sunt fete, nu soții”. Columbia interzice complet căsătoriile între minori, după o luptă legislativă de 17 ani
„Sunt fete, nu soții”. Columbia interzice complet căsătoriile între minori, după o luptă legislativă de 17 ani

Parlamentarii columbieni au aprobat un proiect de lege pentru eradicarea căsătoriilor între copii, după 17 ani de dezbateri aprinse și opt încercări eșuate de aprobare a legii.

 

Cât de aproape suntem de încheierea războiului. The Economist: Sunt două date pe buzele politicienilor de la Kiev
Cât de aproape suntem de încheierea războiului. The Economist: Sunt două date pe buzele politicienilor de la Kiev

Doar câteva zile ne mai despart de împlinirea a 2 ani și 9 luni de când forțele ruse au invadat Ucraina la ordinul lui Vladimir Putin. Deși ostilitățile sunt în plină desfășurare, multă lume își pune întrebarea: "Când se va termina acest război?".  

Recomandări
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a anunțat două decizii foarte importante pentru contribuabilii din România
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a anunțat două decizii foarte importante pentru contribuabilii din România

Ministrul Finanțelor Publice, Marcel Boloș, a anunțat, joi, că a luat două decizii foarte importante pentru contribuabilii din România.

România trece la salariul minim european. Ciolacu susține că nu mai există obstacole pentru adoptarea majorării în 2025
România trece la salariul minim european. Ciolacu susține că nu mai există obstacole pentru adoptarea majorării în 2025

Marcel Ciolacu a declarat după ce legea privind introducerea salarului minim european a fost promulgată, că poate face pasul final spre majorarea salariului minim, la 4050 de lei, din 1 ianuarie.

Record de migrație în 2023, în statele europene dezvoltate. Situația particulară a Germaniei
Record de migrație în 2023, în statele europene dezvoltate. Situația particulară a Germaniei

Un record al migrației în țările europene dezvoltate s-a înregistrat în 2023, 6,5 milioane de persoane în țările OCDE.