Cine sunt cei doi candidati care se vor confrunta in turul al doilea al alegerilor prezidentiale in Austria
Candidatul extremei drepte austriece, Norbert Hofer, si independentul sustinut de Verzi, Alexander Van der Bellen, se vor confrunta in turul al doilea al alegerilor prezidentiale in Austria.
Primul tur de scrutin s-a soldat cu eliminarea, pentru prima oara in istoria postbelica a tarii, a reprezentantilor celor doua mari partide, social-democrat si conservator, reunite din 2008 intr-o mare coalitie de guvernare, relateaza Reuters.
Scorul de 36,4% inregistrat de Norbert Hofer, care a candidat pe o platforma anti-imigratie si anti-Europa, este cel mai bun rezultat obtinut de Partidul Libertatii (FPOe) intr-un scrutin la nivel national.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Un ecologist, Alexander Van der Bellen, patrunde pentru prima oara in turul secund, cu 20,4% din sufragii, urmat de independenta Irmgard Griss (18,5%) si de reprezentantii celor doua partide din coalitia de guvernare, social-democratul Rudolf Hundstorfer (SPOe) si conservatorul Andreas Khol (OeVP), cu cate 11,2% din voturi.
'Este un rezultat istoric, ce reflecta calitatile lui Norbert Hofer, dar si o profunda insatisfactie fata de guvernare', a comentat liderul FPOe, Heinz-Christian Strache, la televiziunea publica ORF.
In Franta, presedinta Frontului National, Marine Le Pen, a salutat un 'rezultat magnific', adresand pe Twitter un 'bravo poporului austriac'. 'National-populismul bantuie prin Europa', a reactionat in schimb Jean-Christophe Cambadélis, prim-secretar al Partidului Socialist francez.
Chiar daca functia de sef al statului este mai degraba onorifica, acest esec constituie o grea lovitura pentru cancelarul social-democrat Werner Faymann si vicecancelarul conservator Reinhold Mitterlehner, ale caror formatiuni au avut mereu dupa Al Doilea Razboi Mondial controlul presedintiei, fie printr-o personalitate provenita din randurile lor, fie printr-un independent pe care il sustineau.
Cancelarul Faymann s-a declarat 'intristat' de rezultat, iar vicecancelarul Mitterlehner a estimat ca partidele la putere platesc pretul pentru 'o ambianta general ostila establishment-ului'.
Norbert Hofer, 45 de ani, vicepresedinte al parlamentului, se prezinta drept exponentul aripii liberale a FPOe, departe de derapajele care au marcat in 2010 campania colegei sale de partid, Barbara Rosenkranz. Hofer, cel mai tanar dintre candidati, inginer aeronautic cunoscut pentru curtoazia sa si ramas cu un handicap in urma unui accident de parapanta, a avut mare priza mai ales la electoratul tanar, explica analistii.
Rezultatul sau consacra ascensiunea Partidului Libertatii, dupa ce anul trecut formatiunea a depasit 30% in mai multe scrutine regionale.
Alexander Van der Bellen, fost profesor universitar de orientare centrista, va purta sperantele taberelor stangii si dreptei moderate in turul secund, prevazut pentru 22 mai. El a candidat ca independent, sustinut de Verzi, partid pe care l-a condus o perioada indelungata.
Van der Bellen porneste in turul al doilea cu un handicap aritmetic de 16 puncte, cu atat mai dificil de depasit cu cat niciun din partide nu a emis pana acum un consemn de vot. Werner Faymann a indicat totusi ca, personal, va vota pentru Van der Bellen, 'un om de echilibru'.
Redus de obicei la un rol protocolar si moral, presedintele Austriei, ales pentru un mandat de sase ani ce poate fi innoit o singura data, dispune in realitate de puteri formale extinse: este seful armatei, numeste cancelarul si poate, in anumite circumstante, sa dizolve parlamentul.
In timpul campaniei, Hofer a amenintat in mod deschis ca, daca va fi ales, va recurge la aceasta posibilitate in situatia in care majoritatea guvernamentala nu ii va urma recomandarile mai ales in ce priveste problema migrantilor.
La randul sau, Van der Bellen a declarat ca nu il va numi prim-ministru pe liderul extremei drepte, Heinz-Christian Strache, chiar daca aceasta va obtine majoritatea la viitoarele legislative.
Rezultatul scrutinului de duminica a fost o 'palma rasunatoare peste fata' coalitiei de guvernare, a comentat Wolfgang Bachmayer, fondatorul institutului de sondare OGM, analistul politic Peter Filzmaier explicand ca 'numai cei care sunt multumiti au votat pentru guvern, de data aceasta nemultumitii au votat cu Hofer'.
Prezenta la vot a fost de aproape 70%, fata de aproximativ 50% in urma cu sase ani, cand social-democratul Heinz Fischer a fost ales pentru al doilea mandat.
Peter McDonald, secretar general al Partidului Poporului, a recunoscut amploarea infrangerii, in conditiile in care candidatul formatiunii s-a plasat doar pe locul al cincilea. 'Am inregistrat un cutremur care ar trebui sa dea de gandit intregului centru politic', a declarat el.
Daca Hofer va iesi invingator, ar putea face presiuni pentru devansarea alegerilor legislative programate pentru 2018, pentru ca partidul sau sa profite de pe urma sprijinului popular de acum.
Sondajele crediteaza Partidul Libertatii cu peste 30% din intentiile de vot, in timp ce partidele din coalitie ar avea dificultati in a obtine o majoritate impreuna.
.webp)
