Cine reprezintă România la summitul ucrainean de pace din Elveţia. Kievul nu reuşeşte să izoleze Rusia
Liderii mondiali se vor alătura, sâmbătă, preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, la un summit în Elveţia pentru a explora modalităţi de a pune capăt celui mai sângeros conflict din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.
Rusia nu este invitată, iar evenimentul nu va reuşi să atingă obiectivul Kievului de a izola Moscova, scrie Reuters.
Vicepreşedinta SUA, Kamala Harris, preşedintele Franței, Emmanuel Macron, şi liderii Germaniei, Italiei, Marii Britanii, Canadei şi Japoniei se numără printre cei care vor participa la reuniunea din 15-16 iunie, care va avea loc în staţiunea elveţiană Buergenstock, situată în vârf de munte.
India, care a ajutat Moscova să supravieţuiască şocului sancţiunilor economice, este aşteptată să trimită o delegaţie.
Turcia şi Ungaria, care întreţin legături cordiale cu Rusia, vor fi reprezentate de miniştrii lor de externe.
Dar, în ciuda lunilor de lobby intens din partea Ucrainei şi a Elveţiei, alţi lideri nu vor fi prezenţi, în special China, un consumator cheie de petrol rusesc şi un furnizor de bunuri care ajută Moscova să îşi menţină baza de producţie.
"Această reuniune reprezintă deja un rezultat", a declarat marţi Zelenski la Berlin, recunoscând în acelaşi timp provocarea de a menţine sprijinul internaţional pe măsură ce războiul, care a intrat deja în al treilea an, continuă.
Nouăzeci şi două de ţări şi opt organizaţii vor participa, a precizat Elveţia.
Organizatorii, care pregătesc o declaraţie comună, s-au străduit să găsească un echilibru între condamnarea acţiunilor Rusiei şi asigurarea unui număr cât mai mare de participanţi, spun diplomaţii.
Un proiect final al declaraţiei summitului se referă la "războiul" Rusiei împotriva Ucrainei şi subliniază, de asemenea, angajamentul faţă de Carta ONU şi respectarea dreptului internaţional, potrivit a două persoane familiare cu documentul. Participanţii care nu sunt de acord cu declaraţia au timp până la sfârşitul zilei de vineri să se retragă, au precizat sursele.
Ministerul elveţian de Externe a refuzat să comenteze.
Cine preia ștafeta
Elveţia doreşte ca summitul să pregătească terenul pentru un "viitor proces de pace" la care să ia parte Rusia - şi să stabilească ce ţară ar putea prelua iniţiativa pentru următoarea fază. Mai mulţi diplomaţi au declarat că Arabia Saudită este printre favoriţi, fiind posibile şi alte state din Orientul Mijlociu.
Zelenski a vizitat, miercuri, Arabia Saudită pentru a discuta despre summit cu prinţul moştenitor Mohammed bin Salman. La reuniunea din Elveţia va participa ministrul de externe al Arabiei Saudite, a precizat Berna.
Ideea unui summit a fost lansată iniţial după ce Zelenski a prezentat un plan de pace în 10 puncte la sfârşitul anului 2022.
Ulrich Schmid, politolog şi expert în Europa de Est la Universitatea din St. Gallen, a declarat că summitul pare să fie până acum "un sac mixt", având în vedere demonstraţia de susţinere care vine din unele părţi şi absenţa Chinei. "Atunci se pune întrebarea: este pacea cu adevărat realizabilă?". a adăugat Schmid. "Atâta timp cât (preşedintele rus Vladimir) Putin este la putere, va fi dificil", este de părere expertul.
Moscova: Un summit inutil
Putin a declarat, vineri, că Rusia va înceta focul şi va intra în discuţii de pace dacă Ucraina va renunţa la ambiţiile sale legate de NATO şi dacă îşi va retrage forţele din patru regiuni ucrainene revendicate de Moscova. Kievul a declarat în mod repetat că integritatea sa teritorială nu este negociabilă.
Rusia, care a trimis zeci de mii de soldaţi în Ucraina la 24 februarie 2022, a calificat drept "inutilă" ideea unui summit la care nu este invitată.
Moscova îşi prezintă "operaţiunea militară specială" din Ucraina ca parte a unei lupte mai ample cu Occidentul, despre care spune că vrea să îngenuncheze Rusia. Kievul şi Occidentul spun că acest lucru este un nonsens şi acuză Rusia că duce un război ilegal de cucerire de teritorii.
Având în vedere astfel de diferenţe puternic înrădăcinate, summitul se va concentra asupra unor părţi ale planului lui Zelenski suficient de largi pentru a fi acceptabile pentru majoritatea, dacă nu pentru toţi participanţii. Printre acestea se numără necesitatea de a garanta securitatea alimentară, siguranţa nucleară, libertatea de navigaţie, schimburile de prizonieri şi întoarcerea copiilor, au declarat oficialii.
China și Brazilia au propriul plan de pace
Între timp, China, împreună cu Brazilia, promovează un plan de pace separat pentru Ucraina, care solicită participarea ambelor părţi aflate în conflict. Moscova şi-a exprimat sprijinul pentru eforturile Beijingului de a pune capăt conflictului.
Kievul nu şi-a ascuns frustrarea faţă de decizia Chinei de a lipsi de la summitul elveţian. Zelenski a acuzat chiar Beijingul că a ajutat Rusia să îl perturbe, o ieşire extraordinară împotriva unei superputeri globale cu o influenţă fără egal asupra Moscovei.
În ceea ce priveşte câmpul de luptă, reuniunea are loc într-un moment dificil pentru Ucraina. Trupele ruse, care controlează aproximativ 18% din teritoriul ucrainean, avansează în est într-un război care a ucis zeci de mii de soldaţi şi civili, a lăsat sate, comune şi oraşe în ruine şi a alungat milioane de oameni.
Cine participă la discuțiile din Elveția?
Aproximativ 90 de state şi organizaţii şi-au confirmat participarea la summitul care va avea loc în Elveţia în perioada 15-16 iunie şi care are ca scop crearea unei căi pentru pace în Ucraina.
Reuters prezintă principalii actori care participă la discuţiile din staţiunea Buergenstock, în afara oraşului Lucerna. Sunt şi absenţi notabili, printre care Rusia şi China.
Ucraina
Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, va folosi discuţiile pentru a obţine sprijin pentru poziţia Ucrainei cu privire la trei teme-cheie legate de invazia Rusiei din februarie 2022: securitatea alimentară, siguranţa nucleară şi eliberarea tuturor prizonierilor şi deportaţilor.
Zelenski a făcut presiuni pentru ca discuţiile, organizate de Berna la cererea Ucrainei, să includă o mare varietate de ţări. Elveţia a invitat peste 160 de delegaţii.
Ucraina a declarat că Moscova, care nu a fost invitată, ar putea fi invitată la un viitor summit, deşi în condiţiile Kievului.
Rusia
Oficialii ruşi au caracterizat în mod repetat conferinţa ca fiind inutilă după ce a fost anunţată în ianuarie.
Deşi Elveţia afirmă că Rusia trebuie să facă parte din procesul de pace, a declarat că Moscova nu a fost invitată deoarece nu avea niciun interes să participe. Elveţia spune că discuţiile ar trebui să "definească o foaie de parcurs" privind modul de implicare a Rusiei şi Ucrainei în viitor.
China
Beijingul, care are legături strânse cu Moscova, a declarat că nu va merge, descriind participarea ambelor părţi beligerante ca o condiţie prealabilă pentru orice conferinţă de pace substanţială.
Atât Statele Unite, cât şi Ucraina au continuat să facă presiuni asupra Chinei pentru a participa, menţionând că aceasta a luat parte la conferinţe anterioare care au avut ca scop găsirea unei soluţii.
Zelenski a acuzat Beijingul că ajută Moscova să submineze summitul. China neagă acest lucru.
America de Nord
Vicepreşedintele SUA, Kamala Harris, va participa din partea Washingtonului, precum şi consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui Joe Biden, Jake Sullivan.
Casa Albă, care a acordat Ucrainei un important ajutor militar, a declarat că Harris va demonstra angajamentul SUA de a "sprijini efortul Ucrainei de a asigura o pace dreaptă şi durabilă".
Premierul Canadei, Justin Trudeau, va participa, de asemenea, la eveniment.
Europa
Printre ceilalţi participanţi se numără preşedintele francez Emmanuel Macron, care l-a primit pe Zelenski la Paris pe 7 iunie, aceasta fiind a patra vizită a liderului ucrainean în Franţa de la invazia rusă.
Cancelarul german Olaf Scholz va participa, de asemenea, la câteva zile după ce Germania a găzduit o conferinţă pentru a obţine sprijin pentru redresarea Ucrainei, la fel şi premierul britanic Rishi Sunak.
Premierul Italiei, Giorgia Meloni, premierul spaniol Pedro Sanchez, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele polonez Andrzej Duda, cancelarul austriac Karl Nehammer, preşedintele finlandez Alexander Stubb, preşedintele leton Edgars Rinkevics şi preşedintele moldovean Maia Sandu se numără printre ceilalţi participanţi.
România este reprezentată de ministrului Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, potrivit MAE.
Punțile spre Moscova
Ungaria, care a menţinut legături strânse cu Moscova şi a criticat sancţiunile occidentale împotriva Rusiei, a declarat că îşi va trimite ministrul de externe, la fel ca şi Turcia.
Elveţia a declarat că şi India va participa, deşi nu este clar la ce nivel.
Se aşteaptă ca ambasadorul Braziliei să participe, iar preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva s-a întâlnit joi la Geneva cu preşedinta elveţiană Viola Amherd, deşi aceasta a remarcat că au opinii "diferite" cu privire la războiul din Ucraina.
Rămâne neclar dacă Africa de Sud, o altă parte a grupului BRICS care include Rusia, va participa.
"Sudul global" și alții
Elveţia a precizat că aproximativ jumătate din delegaţiile care vor participa sunt din America de Sud, Africa, Asia şi Orientul Mijlociu. Vor participa, de asemenea, premierul japonez Fumio Kishida şi premierul din Singapore, Lawrence Wong.
Australia îl va trimite pe Bill Shorten, ministru pentru sistemul naţional de asigurări de invaliditate şi fost lider al Partidului Laburist, aflat la guvernare. Prim-ministrul australian Anthony Albanese nu a putut participa din cauza unei vizite oficiale a premierului chinez Li Qiang.
