China construieşte un mega port pe coasta Pacificului, în Peru, pentru a dezvolta puternic comerţul cu America de Sud
China construieşte un mega port pe coasta Pacificului, în Peru, pentru a dezvolta puternic comerţul cu America de Sud, acesta urmând să fie inaugurat la sfârşitul acestui an.
Portul de apă adâncă, construit printr-o investiţie de 3,5 miliarde de dolari, va oferi Chinei o poartă directă către regiunea bogată în resurse, scrie Reuters, citată de News.ro.
În ultimii zece ani, Beijingul a devansat Statele Unite ca cel mai mare partener comercial pentru America de Sud, cumpărând soia, porumb şi cupru.
Portul, deţinut majoritar de firma de stat chineză Cosco Shipping, deschide o nouă filă, urmând să fie primul controlat de China în America de Sud.
Acesta va putea găzdui cele mai mari nave de marfă, care se pot îndrepta direct spre Asia, reducând timpul de călătorie cu două săptămâni pentru unii exportatori.
Beijingul şi Lima speră că Chancay va deveni un hub regional, atât pentru exporturile de cupru din naţiunea peruană, cât şi pentru soia din vestul Braziliei, care traversează în prezent Canalul Panama sau ocoleşte Atlanticul înainte de a ajunge în China.
„Megaportul Chancay îşi propune să transforme Peru într-un nod portuar şi comercial strategic între America de Sud şi Asia”, a declarat ministrul peruan al Comerţului, Juan Mathews Salazar, pentru Reuters.
Făcând parte din proiectul ”O centură un drum” vechi de un deceniu, noul port întruchipează provocarea cu care se confruntă Statele Unite şi Europa, în timp ce încearcă să contracareze influenţa crescândă a Beijingului în America Latină.
Puterea comercială a Chinei a ajutat-o să câştige aliaţi şi influenţă în forumurile politice, financiare şi tehnologice.
Construcţia completă a început în 2018, la Chancay, la aproximativ 80 de kilometri la nord de Lima.
Prima fază a Chancay este programată să fie finalizată în noiembrie 2024.
Preşedintele chinez Xi Jinping, aşteptat în Peru pentru un summit de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC), în noiembrie, ar putea inaugura portul, a declarat o sursă diplomatică din Lima.
Ambasada Chinei din Lima nu a răspuns întrebărilor Reuters.
„Face parte din noul Drum al Mătăsii din China”, a declarat Mario de las Casas, director de afaceri corporative pentru Cosco Shipping, care deţine o participaţie de 60% în port. Restul este controlat de compania minieră locală Volcan, în care Glencore deţine o participaţie.
Jose Adriano da Silva, un antreprenor agricol din statul Acre din vestul Braziliei, care a vizitat portul, a declarat că proiectul va accelera dezvoltarea regională. El a spus că sunt în desfăşurare discuţii între oficialii peruvieni şi brazilieni pentru a rezolva provocările legate de transportul terestru.
Guvernul din Peru plănuieşte o zonă economică exclusivă în apropierea portului, iar Cosco vrea să construiască un centru industrial lângă Chancay, pentru a procesa materii prime care ar putea include cereale şi carne din Brazilia, înainte de a le expedia în Asia.
Ambasadorul Braziliei în Peru, Clemente Baena Soares, a declarat că există planuri pentru întâlniri între oficiali la începutul acestui an, pentru a încerca să rezolve obstacolele logistice, sanitare şi birocratice de la graniţă, astfel încât camioanele braziliene să poată ajunge mai uşor în port.
„Este o oportunitate pentru producţia de cereale şi carne, în special din Rondonia, Acre, Mato Grosso şi Amazonas, să meargă în Asia prin portul Chancay”, a spus Soares, care a vizitat şi Chancay în septembrie, numind patru state din vestul Braziliei.
„(Afacerile braziliene) sunt încântate de posibilitatea de a nu mai folosi Canalul Panama pentru a-şi duce mărfurile în Asia”.
El a adăugat că ar trebui să existe investiţii într-un drum existent, cunoscut sub numele de Autostrada Interoceanică, care trece de la sud, în Peru, prin Anzi până în Brazilia, pentru a îmbunătăţi rutele de transport.
O legătură feroviară mult discutată a rămas în faza de studiu, a spus el.
Transformare majoră
China a depăşit Statele Unite în ceea ce priveşte comerţul în America de Sud şi Centrală în timpul preşedinţiei lui Donald Trump, în ciuda faptului că administraţia sa a avertizat regiunea despre pericolele de a se apropia prea mult de Beijing.
Sub preşedintele Joe Biden, decalajul s-a mărit, în ciuda încercărilor de a inversa tendinţa.
Oficialii americani adoptă acum o abordare diferită, susţinând că Statele Unite oferă regiunii şi alte lucruri dincolo de comerţ, inclusiv investiţii în industriile de înaltă tehnologie.
„Cred că folosirea comerţului pentru a evalua influenţa Chinei nu este o modalitate exactă”, a declarat Juan Gonzalez, consilier la Casa Albă şi director principal pentru emisfera vestică al Consiliului Naţional de Securitate, la Buenos Aires.
„Suntem încrezători în capacitatea noastră de a concura cu China”, a adăugat el, îndemnând guvernele regionale să se asigure că nu există „condiţii politice” legate de comerţul cu Beijingul.
Beijingul spune că comerţul şi investiţiile sale în America Latină sunt câştigătoare pentru ambele părţi.
Aproximativ 150 de ţări au aderat la proiectul „o centură un drum” cu China, inclusiv 22 din America Latină.
Schimbarea de-a lungul a zece ani este puternică. Acum un deceniu, Peru, al doilea mare producător de cupru, a tranzacţionat puţin mai mult cu Statele Unite decât China.
Acum, China are un avans de peste 10 miliarde de dolari în comerţul bilateral, arată cele mai recente date anuale.
Această tendinţă se manifestă în regiune. Reuters a intervievat două duzini de oficiali, lideri de afaceri şi experţi în comerţ, efectuând o analiză a datelor comerciale pe zece ani, dezvăluind modul în care cheltuielile pentru infrastructură ale Chinei îşi consolidează rolul de partener cheie în comerţ şi investiţii pentru America de Sud, sfidând o încetinire economică la nivel naţional şi avertismentele SUA cu privire la diplomaţia capcanei datoriilor.
O parte din schimbare este pragmatică. China, cu creştere rapidă, are nevoie de cupru şi litiu din Anzii Americii de Sud, împreună cu porumbul şi soia din câmpiile din Argentina şi Brazilia. Dar avansul său comercial tot mai mare - aproximativ 100 de miliarde de dolari în America de Sud în cele mai recente date anuale, aduce o influenţă suplimentară.
Beijingul a îmbunătăţit în ultimul an legăturile cu Uruguay şi Columbia la „parteneriate strategice” - aceasta din urmă fiind o aliată a SUA.
Preşedintele Argentinei, Javier Milei, cândva extrem de critic faţă de China, şi-a atenuat poziţia de la preluarea mandatului luna trecută, reflectând importanţa Beijingului pentru economia lovită de criză. China este cel mai mare cumpărător de soia şi carne de vită din Argentina şi are o linie de schimb valutar în valoare de 18 miliarde de dolari cu ţara, pe care guvernul Argentinei, care nu are numerar, a folosit-o pentru a-şi plăti datoria, inclusiv cu Fondul Monetar Internaţional (FMI).
„Ultimul lucru de care au nevoie dragii noştri prieteni argentinieni în aceste vremuri dificile este să piardă sprijinul unui partener important precum China”, a scris ambasadorul chinez în Columbia pe platforma de socializare X, după inaugurarea lui Milei.
Comerţul cu Peru
Comerţul Peru cu China s-a dublat în ultimul deceniu, la 33 de miliarde de dolari în 2022, datorită creşterii exporturilor de cupru, în timp ce comerţul său cu Statele Unite a stagnat.
China a investit aproximativ 24 de miliarde de dolari în minele peruane, reţeaua electrică, transport şi generarea de energie hidroelectrică în aceeaşi perioadă.
Exporturile către China au crescut cu 9,3% în primele unsprezece luni ale anului trecut, arată datele guvernamentale, mai rapid decât creşterea cu 5,3% a exporturilor către Statele Unite.
Peru are un excedent comercial de 9,4 miliarde de dolari cu China şi un deficit de 1,3 miliarde de dolari cu Statele Unite.
Preşedintele Peru, Dina Boluarte, s-a întâlnit cu preşedintele chinez Xi în noiembrie, la forumul de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC) de la San Francisco. Ei au discutat despre portul Chancay, despre care Boluarte a spus că este „un impuls semnificativ pentru comerţul liber şi noile investiţii chineze”.
Asta a venit după o discuţie incomodă la Washington cu Biden, căreia nu i s-a acordat statutul de întâlnire bilaterală completă.
„China profită de absenţa noastră şi aceasta este o problemă reală”, a spus Eric Farnsworth, fost consilier la Casa Albă şi oficial al Departamentului de Stat, care este acum expert în America Latină la Consiliul Americilor şi Societăţii Americi.
El a spus că portul a consolidat poziţia puternică a Chinei în Peru şi a creat „un punct de pârghie” în regiune.
„Acum vin directori de afaceri sau bancheri, cu proiecte mari ascunse sub centură”, a spus Juan Carlos Capuñay, fostul ambasador al Peruului în China.
„Nou teren de luptă pentru minerale”
Proiectul „o centură un drum” s-a confruntat cu respingere în Asia şi Europa, Italia s-a retras recent din iniţiativă, în timp ce datoriile neperformante datorate Chinei au crescut.
În America Latină, proiectele din Argentina până în Venezuela s-au confruntat cu blocaje.
Diplomaţii şi experţii comerciali au avertizat, de asemenea, că portul Chancay va avea succes numai dacă infrastructura regională, inclusiv drumurile şi căile ferate, s-ar îmbunătăţi pentru a permite mărfurilor să ajungă acolo, inclusiv cereale din Brazilia.
În prezent, Autostrada Interoceanică, un coridor rutier puţin folosit de aproximativ 2.600 de kilometri, în cinci secţiuni, construită cu mai bine de un deceniu în urmă, leagă Coasta Pacificului din sudul Peru de statul Acre din Brazilia.
„Problema de astăzi este lipsa conexiunilor regionale, ceea ce este foarte complex pentru succesul proiectului”, a declarat Fernando Reyes Matta, fost ambasador chilian în China.
Cu toate acestea, mai mulţi oameni au spus că ascensiunea Chinei în America de Sud se solidifică, în ciuda acestor factori contrari, regiunea fiind disperată după finanţare şi valută străină.
Un înalt diplomat european cu sediul în America de Sud a declarat că decalajul mare în finanţarea infrastructurii din regiune a făcut dificil ca Statele Unite să preseze guvernele locale să refuze banii chinezi.
Între timp, interesul global a crescut pentru resursele Americii de Sud, cum ar fi litiul, cuprul şi cerealele.
„America Latină a devenit un nou teren de luptă pentru acele minerale, între Statele Unite, Europa şi China”, a spus el.
