Ce sunt baloanele de spionaj folosite de China și de ce ar putea fi utilizate mai des în viitor
Pentagonul a transmis, joi, că a detectat un balon de spionaj chinez deasupra Statelor Unite ale Americii. Experții spun că astfel de dispozitive sunt folosite de secole, iar utilizarea lor ar putea să crească în viitor.
Balonul de spionaj a fost detectat chiar înainte ca secretarul de stat Antony Blinken să facă o vizită în China, care, ulterior, a fost amânată.
„Balonul se află, în prezent, la o altitudine mult peste traficul aerian comercial și nu reprezintă o amenințare militară sau fizică pentru oameni”, a declarat Pentagonul, joi noaptea.
Un alt balon de spionaj a fost detectat, vineri, deasupra Americii Latine.
Ce sunt baloanele de spionaj
Unui astfel de balon îi este atașată o cameră video. Acesta plutește deasupra unei zone specifice, dus de vânt. Echipamentul atașat balonului poate include un radar și poate fi alimentat cu energie solară.
Baloanele de spionaj operează, de obicei, la 24.000-37.000 de metri, cu mult deasupra zborurilor de linie, care nu se înalță mai sus de 12.000 de metri.
De ce sunt folosite baloanele de spionaj
Interesul pentru baloanele de spionaj a revenit în actualitate deoarece laserele sau armele cinetice au fost inventate pentru a ținti sateliții.
Baloanele nu oferă aceeași supraveghere precum un satelit, dar sunt mai ușor de recuperat și mai ieftin de lansat. Pentru a trimite un satelit în spațiu este nevoie de un lansator spațial, care costă de obicei sute de milioane de dolari.
Iar baloanele pot scana mai mult teritoriu de la o altitudine mai joasă și pe o durată mai lungă de timp deoarece se mișcă mai lent.
Când au fost folosite pentru prima dată baloanele de spionaj
Francezii sunt cei care au folosit pentru prima dată baloane de recunoaștere, în 1794. De asemenea, au mai fost folosite în anii 1860, în timpul Războiului Civil American.
Statele Unite le-au readus în actualitate în ultimii ani, dar au fost folosite deasupra teritoriului SUA.
Craig Singleton, un expert chinez de la Fundația pentru Apărarea Democrațiilor, a declarat pentru Reuters că astfel de baloane au fost utilizate pe scară largă de SUA și Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece și erau o metodă ieftină de colectare a informațiilor.
Posibile scopuri ale Chinei
John Blaxland, un profesor specializat în securitate internațională, spune că este puțin probabil ca China să nu se fi așteptat să fie „prinsă”: descoperirea balonului probabil că a fost scopul, având în vedere două rezultate. Primul motiv pentru care ar fi putut fi lansat este acela de a face de rușine SUA, mai ales dacă a reușit să facă rost de câteva informații pe parcurs.
„Este greu de crezut că ar fi putut să se gândească că nu va fi detectat. Spațiul aerian american este studiat îndeaproape, de autoritățile de aviație civile, de forțele aeriene, de forțele spațiale, de rețelele meteorologice - este un spațiu aerian extrem de analizat”, a explicat profesorul.
Al doilea motiv ar fi acela de a arăta SUA că China a ținut pasul în secret cu tehnologia lor și că au replicat-o.
„Agențiile de securitate chineze sunt experte în a copia un comportament. Sunt foarte, foarte bune în a stabili despre ce tehnologie este vorba și apoi să o copieze”, a spus Blaxland.
Pentagonul a anunţat, vineri, că un al doilea balon de spionaj chinez a fost zărit, de această dată deasupra Americii Latine, un nou episod al unui caz care a răcit relaţiile dintre Washington şi Beijing.
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a decis să îşi amâne deplasarea prevăzută în acest weekend la Beijing din cauza tensiunilor provocate de detectarea unui balon spion chinez deasupra teritoriului Statelor Unite.
Occidentul sprijină Ucraina nu doar prin furnizarea de arme și muniții, ci își consolidează prezența militară în apropierea granițelor Federației Ruse, este de părere expertul militar general-locotenent Iuri Netkachev.
Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat joi, că decizia extinderii spațiului Schengen aparține Austriei, care se opune din motive electorale interne.
Proteste violente au avut loc și joi în Franța, în urma adoptării legii susținute de președintele Macron de creștere a vârstei de pensionare, de la 62 la 64 de ani. Aeroporturi și gări au fost blocate de mulțimi furioase.
