Heritage Foundation susține, într-un raport, că România are o poziție geografică strategică și o orientare transatlantică durabilă. Deși există provocări legate de stabilitatea guvernamentală și de presiunile în materie de securitate, interesul Statelor Unite constă în sprijinirea eforturilor României de a-și transforma avantajele existente în putere dură durabilă, reziliență energetică și putere economică, printr-o cooperare intensificată.

Principalele patru recomandări ale raportului sunt:

  • Susținerea României ca furnizor regional de energie.
  • Extinderea rolului României în securitatea regională și în cadrul NATO.
  • Accelerarea reformelor pro-piață și a măsurilor pentru atragerea investițiilor.
  • Consolidarea cooperării economice dintre SUA și România, prin implicarea sectorului privat.

România trebuie să devină un furnizor regional de energie

Una dintre principalele recomandări ale raportului „U.S.–Romanian Relations: A Pivotal Partnership in an Unstable Region” este ca Washingtonul să sprijine transformarea României într-un lider energetic regional.

Heritage consideră că România are o oportunitate majoră prin exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, în special prin proiectul Neptun Deep. Rezervele offshore ar putea consolida poziția României ca exportator net de energie către statele din regiune.

Recomandări Video

Autorii recomandă Statelor Unite să susțină conectarea gazelor românești la Vertical Corridor, infrastructura care ar urma să consolideze securitatea energetică a Europei Centrale și de Sud-Est.

„Prin revitalizarea și avansarea practică a parteneriatului energetic, România își poate asigura independența energetică pe termen lung, poate alimenta creșterea economică și poate deveni chiar un lider energetic regional”, susține raportul.

Heritage vede oportunități și în domeniul energiei nucleare. România este prezentată drept o posibilă „rampă de lansare” pentru tehnologia americană a reactoarelor modulare mici, în contextul proiectului de la Doicești.

Autorii arată că proiectul beneficiază de sprijinul unor instituții americane, printre care U.S. International Development Finance Corporation și U.S. Export-Import Bank.

România, împinsă spre rolul de „furnizor de securitate” al NATO

A doua mare recomandare a raportului vizează securitatea. Heritage susține că România nu mai trebuie privită doar ca un stat care beneficiază de protecția NATO, ci ca un furnizor de securitate pentru regiunea Mării Negre.

România a ajuns să aibă un rol tot mai important în arhitectura de securitate a Alianței, prin facilitățile militare pe care le găzduiește, participarea la operațiuni și exerciții NATO și cooperarea cu Statele Unite.

În 2026, România alocă 2,43% din PIB pentru apărare, potrivit raportului. Autorii amintesc și angajamentul Bucureștiului de a ajunge la 5% din PIB pentru apărare până în 2035.

Secretarul de stat american Marco Rubio a salutat acest obiectiv.

„Angajamentul României de a aloca 5% din PIB pentru apărare până în 2035 va consolida Alianța NATO și va pune bazele unei prosperități în creștere pentru anii următori”, a declarat Rubio, citat în raport.

Heritage atrage însă atenția că puterea militară nu poate fi separată de cea economică.

„Pregătirea militară nu poate exista într-un vid economic”, este formularea folosită de autori.

SUA sunt chemate să investească mai mult în România

Raportul recomandă Washingtonului și să canalizeze capital privat american către sectoare considerate strategice: energie, apărare, securitate cibernetică și infrastructură de transport.

Heritage notează că Statele Unite sunt deja cel mai mare investitor non-UE în România, cu un stoc de investiții străine directe de peste 9 miliarde de dolari.

Companiile americane susțin direct peste 120.000 de locuri de muncă în România, potrivit raportului. În același timp, schimburile comerciale au crescut, iar exporturile românești către SUA au ajuns la 6,4 miliarde de dolari, în timp ce exporturile americane către România sunt de aproximativ 3 miliarde de dolari.

Problema, spun autorii, este că investițiile americane noi, de tip greenfield, au încetinit. Iar principala explicație identificată de Heritage nu este lipsa oportunităților, ci instabilitatea mediului legislativ și economic românesc.

Schimbări legislative frecvente în România

Heritage indică drept principal obstacol pentru companiile americane „lipsa predictibilității instituționale”.

Autorii critică schimbările legislative frecvente și recurgerea la ordonanțe de urgență care pot modifica rapid regimul fiscal, regulile pentru microîntreprinderi sau obligațiile privind contribuțiile sociale.

Pentru investitori, această situație generează ceea ce raportul numește „regulatory churn”, adică schimbarea repetată și imprevizibilă a regulilor.

Problemele sunt amplificate, potrivit Heritage, de instabilitatea coalițiilor și de incertitudinea politică.

„România este strategic de încredere față de Statele Unite și NATO, dar Washingtonul ar trebui să încurajeze Bucureștiul să asocieze această fiabilitate externă cu o mai mare predictibilitate internă”, arată raportul.

Heritage susține că România trebuie să îmbunătățească sistemul judiciar, să consolideze combaterea corupției, să reducă rigiditățile de pe piața muncii și să continue modernizarea sectorului financiar.

Autorii consideră că aceste reforme sunt esențiale dacă Bucureștiul vrea să concureze pentru capital cu celelalte economii din regiune.Heritage amintește că, în cea mai recentă ediție a propriului Index al Libertății Economice, economia României este încadrată în categoria economiilor moderat libere și că progresul este frânat de deficiențe instituționale, listând reformele considerate necesare: îmbunătățirea sistemului judiciar, consolidarea luptei anticorupție, eliminarea rigidităților de pe piața muncii și modernizarea sectorului financiar.

Heritage cere aprofundarea cooperării pentru Visa Waiver

Raportul recomandă Washingtonului și Bucureștiului să continue cooperarea pentru ca România să poată reveni în programul Visa Waiver.

România a fost desemnată pentru program în ianuarie 2025, însă administrația Trump a suspendat procesul în martie și a anulat desemnarea în mai, invocând protejarea integrității programului și securitatea frontierelor și imigrației.

Principalul obstacol rămâne rata de refuz a vizelor pentru nonimigranți. În anul fiscal 2025, aceasta a fost de 8,41%, în condițiile în care criteriul pentru Visa Waiver este o rată de sub 3%.

Există însă o evoluție favorabilă în ceea ce privește depășirea perioadei legale de ședere. Rata a scăzut de la 3,75% în 2022 la 1,01% în 2024.

Combaterea traficului de persoane, o altă prioritate

SUA și România trebuie să continue și cooperarea împotriva crimei organizate și a traficului de persoane, recomandă raportul.

Heritage amintește programul Child Protection Compact, susținut cu 12 milioane de dolari de guvernul american, precum și activitatea Unității Transnaționale de Investigații Criminale de la București.

Autorii consideră că acest model de cooperare ar putea fi extins către alte state din regiunea Mării Negre și din Balcani.

Baza Mihail Kogălniceanu, una dintre piesele-cheie

Raportul acordă o atenție deosebită bazei aeriene Mihail Kogălniceanu.

Situată la aproximativ 100 de kilometri de granița României cu Ucraina, baza este descrisă drept un nod important al operațiunilor NATO de descurajare pe flancul estic.

România derulează un proiect de modernizare de aproximativ 2,5 miliarde de euro, care include infrastructură pentru cazarea a până la 20.000 de militari și extinderea pistelor pentru operarea unei game mai largi de aeronave, inclusiv F-35.

După finalizarea lucrărilor, Heritage estimează că Mihail Kogălniceanu va fi una dintre cele mai mari baze aeriene de pe teritoriul NATO și un important centru logistic și operațional al Alianței.

În același timp, baza de la Deveselu găzduiește sistemul american Aegis Ashore de apărare antirachetă.

Major General Charles Miller, fost director pentru strategie, planificare și politică al Statului Major al Armatei SUA, este citat în raport spunând că sistemul de la Deveselu este destinat protejării aliaților europeni și a forțelor americane din regiune împotriva amenințării rachetelor balistice.

Reconstrucția Ucrainei

Pe plan diplomatic, raportul amintește summitul B9 găzduit de președintele Nicușor Dan în mai 2026. La reuniune au participat aliații nordici, secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și subsecretarul de stat american Thomas DiNanno.

Autorii recomandă o coordonare mai strânsă între statele B9. Aceasta ar trebui să vizeze și accesul la minerale critice și cooperarea în acest domeniu.

Heritage Foundation recomandă, de asemenea, administrației americane să susțină inițiativa României privind crearea unei Alianțe Regionale pentru Reconstrucția Ucrainei. Autorii consideră că aceasta ar putea deveni componenta civilă a „Coaliției Voinței”, formată și coordonată de Franța, Marea Britanie și Germania.

România ar putea avea un rol important în reconstrucția Ucrainei. Raportul subliniază poziția portului Constanța și noile conexiuni rutiere. Printre acestea se numără și cele din zona Sighetu Marmației.

În opinia autorilor, România ar putea coordona o parte dintre fluxurile logistice pentru reconstrucție. Costurile procesului sunt estimate de Banca Mondială la aproximativ 588 de miliarde de dolari.

Heritage Foundation, înființată în 1973, este unul dintre cele mai cunoscute think tank-uri conservatoare din Washington. Organizația are relații apropiate cu administrația Trump.

Fundația publică anual Index of Economic Freedom. Acesta evaluează nivelul libertății economice din diferite state. Anthony B. Kim, unul dintre autorii raportului, este editorul acestui index.