CE ancheteaza Gazprom pentru obstructionarea concurentei in Europa Centrala si de Est
Comisia Europeana (CE) a inceput o investigatie pentru a determina daca grupul rus Gazprom obstructioneaza concurenta pe pietele de gaze naturale din Europa Centrala si de Est, potrivit unui comunicat al Executivului UE.
"Comisia este ingrijorata ca Gazprom ar putea abuza de pozitia dominanta pe care o detine pe pietele upstream de distributie de gaze din state membre aflate in Europa Centrala si de Est", incalcand legislatia concurentei din Uniunea Europeana, se arata intr-un comunicat al CE.
CE ancheteaza "trei practici suspectate drept anti-concurentiale" in Europa Centrala si de Est. Grupul rus furnizeaza aproximativ un sfert din gazele naturale consumate in UE.
Alegeri 2024
14:08
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A început votul în diaspora. Câți români au votat până acum. Harta secțiilor de votare
12:53
Candidații la alegerile prezidențiale 2024. În ce ordine apar pe buletinele de vot de duminică, 24 noiembrie
12:16
Cine intră în turul 2 al alegerilor prezidențiale. Cotele pe care le au candidații la casele de pariuri
12:08
Cine intră în turul 2. Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr
In primul rand, Comisia suspecteaza ca Gazprom a "divizat" pietele de gaze prin obstructionarea fluxului liber de gaze naturale in statele membre din regiune. In al doilea rand, Gazprom ar fi prevenit diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze, iar in al treilea rand grupul rus ar fi impus "preturi incorecte" asupra clientilor prin legarea preturilor la gaze de cotatiile petrolului.
"Astfel de actiuni, daca vor fi dovedite, pot constitui restrictionarea concurentei si pot conduce la preturi mai mari si la deteriorarea securitatii aprovizionarii. In final, o astfel de conduita poate afecta consumatorii din UE", noteaza CE.
Comisia Europeana a efectuat anul trecut inspectii la sediile Gazprom si ale companiilor din regiune care cumpara gaze de la grupul rus, inclusiv subsidiarele ungare ale grupurilor germane RWE si E.ON Ruhrgas, grupul austriac OMV si compania polona PGNiG, pentru a aduna informatii privind preturile si sursele de aprovizionare cu gaze naturale, potrivit Bloomberg.
Daca Executivul UE determina ca o companie a incalcat legislatia europeana a concurentei, aceasta poate fi amendata cu pana la 10% din venitul anual. Gazprom a cedat in negocierile cu companiile germane si franceze, acceptand preturi mai mici, insa statele din Europa Centrala si de Est nu au reusit sa obtina concesii semnificative, comenteaza pentru Bloomberg Patrick Heren, consultant specializat in industria gazelor.
"Gazprom este ultimul mare distribuitor de gaze care impune in mod feroce conditiile comertului international dezvoltate in anii '60 si '70, depasite inca din 2000. Restrictii privind destinatia gazului, interdictii pe re-trading si politica de preturi legata de cotatiile petrolului sunt practici adecvate numai pe pietele administrate neconcurential", spune consultantul britanic. Guvernul Lituaniei a cerut anul trecut Comisiei Europene sa ancheteze Gazprom pentru ca a refuzat sa reduca preturile la gaze dupa ce statul a anuntat ca va desparti operatiunile de furnizare de cele de transport al gazelor.
Overgas, cel mai mare distribuitor privat de gaze din Bulgaria, unde Gazprom este actionar, a depus in 2010 o reclamatie la CE, dupa ce compania de stat Bulgartransgaz a blocat accesul la o conducta de inalta presiune.
Gazprom estimeaza ca veniturile din exporturi catre Europa vor creste in acest an la 61 miliarde dolari, de la 57 miliarde dolari in 2011. Recordul a fost stabilit in 2008, cand grupul rus a incasat 64 miliarde dolari din exportul pe pietele UE.
Romania a consumat anul trecut 14,2 miliarde metri cubi de gaze naturale, din care 11,4 miliarde din productie interna si 3 miliarde din import. Romania importa gaze de la Gazprom prin firmele WIEE si Imex Oil.
Importurile de gaze naturale au scazut in primul trimestru al acestui an cu 9% fata de aceeasi perioada din 2011, acoperind aproape o treime din consum, iar pretul de achizitie a urcat cu 25,8%, la 497 dolari pe 1.000 metri cubi, potrivit Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei.