Cazul alocațiilor reduse în Austria. Autoritățile române vorbesc de discriminare
Alocaţiile pentru copiii cetăţenilor europeni care lucrează în Austria au fost reduse, la de 1 ianuarie, la nivelul practicat în ţara de origine, în cazul în care copiii au rămas acasă, iar ministerele din România critică decizia.
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) a anunţat, sâmbătă, că tratează cu prioritate situaţia, iar Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale (MMJS) a reiterat îngrijorarea provocată de această decizie considerată discriminatorie.
”Ministerul pentru Românii de Pretutindeni tratează cu prioritate situaţia cetăţenilor români care sunt afectaţi de decizia prin care care autorităţile de la Viena reduc alocaţiile copiilor cetăţenilor europeni care lucrează în Austria, în funcţie de statul de rezidenţă al copiilor. Integrarea românilor de peste hotare în statele unde au ales să se stabilească şi să muncească, precum şi nediscriminarea acestora au reprezentat în permanenţă o prioritate în întrevederile şi discuţiile bilaterale pe care ministrul Natalia-Elena Intotero le-a avut cu autorităţi centrale şi locale din statele europene, inclusiv Austria. Ministrul pentru Românii de Pretutindeni a insistat, cu fiecare ocazie, la fiecare întrevedere cu oficialii din statele UE, asupra necesităţii ca românii să fie cât mai bine integraţi şi să aibă aceleaşi drepturi şi obligaţii ca cetăţenii din ţările de reşedinţă. Demnitarul a solicitat, în acest sens, sprijinul autorităţilor centrale şi locale din statele membre”, au transmis, sâmbătă, printr-un comunicat de presă reprezentanţii MRP, conform news.ro.
Potrivit acestora, ”această indexare a alocaţiilor nu reflectă principiul egalităţii şi al nediscriminării, valorile comune pe care este fondată Uniunea şi nici principiul "Uniţi în diversitate" pe care s-a consolidat proiectul european”.
"Vorbim despre o lege care îi afectează nu doar pe români, ci şi pe cetăţenii altor state din Uniune. Aşadar, este o problemă la nivel european ce trebuie abordată la nivel european şi, în acest sens, avem încredere în instituţiile şi mecanismele Uniunii Europene. Totodată, în cadrul reuniunilor pe care Ministerul pentru Românii de Pretutindeni le va organiza în marja deţinerii de către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, vom avea, cu siguranţă, pe agendă situaţia din Austria. Românii din diaspora oricum suferă pentru că sunt departe de copii, de familii, de ţară. O lege precum cea intrată acum în vigoare în Austria nu face decât să le îngreuneze şi mai mult situaţia. Românii au acelaşi obligaţii ca cetăţenii din statele unde muncesc. Merită să aibă şi aceleaşi drepturi ca aceştia", a declarat ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero.
La rândul lor, reprezentanţii MMJS au reiterat îngrijorarea faţă de decizia Parlamentului Austriei.
”De altfel, ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, Marius Budăi, i-a transmis aceste îngrijorări comisarului european pentru Ocupare, Afaceri Sociale, Incluziune şi Mobilitate, Marianne Thyssen şi în data de 5 decembrie 2018, când cei doi oficiali au avut o întrevedere bilaterală la Bruxelles”, au transmis, sâmbătă, printr-un comunicat de presă oficialii MMJS.
Aceştia afirmă că situaţia s-a aflat constant în atenţia Ministerului care au tras un semnal de alarmă încă din 25 octombrie 2018.
“Poziţia clară a României pe acest subiect este că lucrătorii europeni trebuie trataţi egal în statele membre în care îşi desfăşoară activitatea, dreptul acestora la liberă circulaţie fiind unul dintre fundamentele Uniunii Europene şi ale Pieţei Unice. Astfel, România se opune oricărei iniţiative care ar pune în pericol principiul egalităţii în ceea ce priveşte libera circulaţie a lucrătorilor şi va continua să facă demersuri, în acest sens, pe lângă instituţiile europene abilitate să ia măsuri, astfel încât între cetăţenii europeni să nu existe discriminări”, a declarat ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, Marius Budăi.
Decizia privind reducerea alocaţiilor plătite de statul austriac cetăţenilor UE ai căror copii se află în statele de origine a fost adoptată de Parlamentul de la Viena la 24 octombrie 2018 şi a intrat în vigoare la începutul anului 2019.
