Blocada rusă asupra porturilor ucrainene ar putea duce la o criză alimentară mondială. „Poate deveni o catastrofă”
Sporesc temerile că blocada rusă asupra porturilor ucraiene, din sud, pentru a împiedica exporturile de grâne, ar putea duce la o criză alimentară de proporții în lumea întreagă.
Lipsa acestor cereale ar putea provoca mai multe victime decât războiul propriu-zis, a avertizat guvernul britanic. La rândul lor, ucrainenii, prin vocea ministrului de externe, spun că „hoţii ruşi ne fură grâul şi încearcă să-l vândă în străinătate”.
Şefa Comisiei europene acuză Moscova că foloseşte arma alimentară, confiscând grânele şi blocând vapoarele în teritoriul pe care îl controlează din Ucraina.
„Lumea deja se confruntă cu o criză alimentară, după pandemia de Covid, schimbările climatice şi scumpirea combustibililor. Dar dacă ne gândim că grâul din aceste silozuri nu poate ajunge pe piaţa internaţională, aceasta criză poate deveni o catastrofă”, a transmis un reporter Sky News.
Cunoscută drept grânarul Europei, Ucraina are o rezervă masivă de grâne care nu pot fi exportate. În silozurile din portul Odesa sunt în jur de 25 de milioane de tone, adică destul grâu pentru a hrăni timp de un an țările în curs de dezvoltare. Alte 70 de milioane de tone, estimate pentru recolta de anul acesta, nu au unde să ajungă.
„Fără îndoială, aceste lipsuri vor duce la foamete în anumite zone ale lumii. Şi, în multe ţări, situaţia alimentară ar putea fi împinsă până la limită”, a declarat Coordonatorul pentru programul alimentar mondial al ONU în Ucraina.
Guvernul de la Kiev cere ajutor internaţional pentru crearea unui pasaj sigur care să permită exportul cerealelor pe mare.
„Sunt depozitate 25 de milioane de tone de grâu şi seminţe de floarea soarelui în Ucraina, adică o treime din recolta de anul trecut. Deja avem o uriaşă problemă logistică... Să fiu sincer, e târziu, deja e prea târziu, dar... Singura opţiune pentru a scoate cerealele din Ucraina este prin porturile de la Marea Neagră. Care trebuie neapărat să fie deschise”, a spus un fermier danez din Ucraina.
Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, spune că rușii fură cerealele din Ucraina, le încarcă pe nave, le transportă prin Bosfor și încearcă să le vândă în străinătate. Oficialul îndemnă ţările lumii sa nu cumpere de la hoţi.
„Traversăm o oră întunecată a istoriei noastre comune. Războiul brutal și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei a declanșat o catastrofă umanitară, iar civilii nevinovați sunt ucişi pe străzi. Aceasta este mai mult decât o problemă europeană. Este o problemă globală. Mi se pare că Putin încearcă să anihileze cultura ucraineană. Nici măcar nu mai loveşte ţinte militare, loveşte fiecare şcoală, fiecare biserică, fiecare muzeu... Lumea trebuie să sancţioneze această agresiune şi noi o facem”, a spus președintele SUA.
Joe Biden s-a întâlnit cu lideri din Japonia, Australia şi India, la Tokyo, în cursul primei vizite pe care a efectuat-o în Asia de când a devenit preşedintele Statelor Unite. Însă India este singurul membru al alinaţei cunoscută sub numele de Quad care a refuzat să dezaprobe invazia Rusiei în Ucraina.
Pe de altă parte, Kremlinul spune că diplomatul care a atacat în termeni duri războiul din Ucraina "nu mai este cu noi".
Până luni, Boris Bondarev era unul dintre consilierii ambasadorului rus la Naţiunile Unite. Dar diplomatul şi-a anunţat demisia în semn de protest.
„(Demisia) înseamnă dezacordul şi dezaprobarea politicii curente duse de guvernul rus, iar eu, ca diplomat rus, nu mai pot fi asociat cu aşa ceva. Nu ştiu ce o să fac mai departe. Încă mă gândesc, dar cred că, dacă trebuie să mă întorc în Rusia, nu cred că mă aşteaptă lucruri prea plăcute”, a spus Boris Bondarev.
Delegații de rang înalt din Suedia și Finlanda urmau să vină în Turcia, marți seară, pentru discuții în privința cererii celor două țări nordice de a adera la NATO. Președintele turc Recep Tayyp Erdogan refuză însă aderarea, acuzând Suedia și Finlanda că adăpostesc ceea ce el numește teroriști din Partidul Muncitorilor din Kurdistan. Și în plus mențin un embragou asupra vânzării de arme în Turcia.
Același Erdogan spune că premierul grec Kyriakos Mitsotakis nu mai există pentru el.
„Anul acesta trebuia să avem o întâlnire strategică. Dar, în agenda mea nu mai există nimeni cu numele Mitsotakis. Nu voi accepta niciodată să am o astfel de întâlnire cu el pentru că noi vom merge pe aceeași cale doar cu politicienii care își țin promisiunile, care au caracter și care sunt onorabili. Am convenit să nu includem ţări terţe în disputa noastră cu el. În pofida acestui fapt, săptămâna trecută el a fost în vizită în SUA şi a vorbit în Congres, avertizându-l să nu ne dea avioane F16", a explicat Erdogan într-o conferinţă de presă.
