Oficial WFP: Eșecul deblocării porturilor din regiunea Odesa va duce la foamete

Vezi live text cu ultimele știri referitoare la războiului din Ucraina, ziua 86

Pentru că Ucraina nu mai poate exportă cereale, Statele Unite iau în calcul înarmarea Kievului cu rachete anti-navă performante, care ar putea pune în pericol supremăţia rusă în apele teritoriale ale Ucrainei. Senatul american a aprobat ieri sprijin în valoare de 40 de miliarde de dolari.

Riscul unei crize alimentare e la fel de mare, pentru că grânele ucrainene nu pot ajunge în restul lumii, spun oficialii ONU.

David Beasley, director executiv al Programului Alimentar Mondial (World Food Programme – WFP): “Eșecul deblocării porturilor din regiunea Odesa va fi o declarație de război adresată securității alimentare a planetei și va duce la foamete, destabilizare și migrație în masă în toată lumea”.

Citește și

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

În silozurile ucrainene sunt, în acest moment, aproximativ 22 de milioane de tone de grâu. Iar Statele Unite caută soluții alternative pentru a le scoate din Ucraina pe trasee alternative, dacă Rusia nu permite navelor ucrainene să iasă din porturi.

Antony Blinken, secretarul de stat american: “Federația Rusă susține, în mod fals, că sancțiunile impuse de comunitatea internațională sunt de vină pentru înrăutățirea crizei alimentare. Nu sancțiunile blochează porturile de la Marea Neagră sau navele încărcate cu alimente, nici nu distrug drumurile și căile ferate ucrainene. Rusia face asta”.

Guvernul de la Kiev vorbește de terorism alimentar, după ce rușii ar fi furat 400 de mii de tone de cereale de la ferme ucrainene din teritoriile ocupate. Aceste imagini obținute de CNN arată camioane rusești ducând grâne din Melitopol spre Crimeea.

Potrivit unor oficiali americani citați de presă de la Washington, Statele Unite intenționează să livreze Ucrainei rachete anti-navă performanțe, pentru a scufunda navele rusești care mențin blocada porturilor ucrainene.

Între timp, în culise continuă discuțiile menite să înlăture obiecțiile ridicate de Ankara față de primirea Finlandei și a Suediei în NATO. Președintele turc Erdogan pare, însă, de neclintit.

Recep Tayyip Erdogan, președintele Turciei: “Le-am transmis prietenilor noștri că vom spune ‘nu’ aderării Finlandei și Suediei la NATO și vom continuă pe acest drum. Suntem foarte îngrijorați din cauza acestor două țări, în special a Suediei, care este cu certitudine un sediu al teroriștilor. Au impus, de asemenea, sancțiuni împotriva noastră, în privința achizițiilor de armament”.

La finalul unei întâlniri cu președintele american Biden, premierul suedez a spus că poartă negocieri cu Ankara.

Magdalena Andersson, premierul Suediei: “Avem chiar acum un dialog pe mai multe niveluri cu toate statele NATO, inclusiv cu Turcia, pentru a lămuri toate problemele”.

În ceea ce-l privește, preşedintele Biden a declarat, joi, că Finlanda şi Suedia îndeplinesc "toate criteriile" pentru a adera la NATO şi a anunţat că va cere Congresului american să aprobe "cât mai rapid posibil" aderarea lor.

Joe Biden, președintele SUA: “Suedia și Finlanda au instituții democratice puternice, armate puternice, economii puternice și transparente și un simț moral puternic. Îndeplinesc toate condițiile NATO și chiar mai mult de atât”.

În plus, Statele Unite și Marea Britanie au anunțat că sunt gata să ofere sprijin Suediei și Finlandei, dacă sunt atacate de Rusia până la momentul aderării.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl