Bilantul razboiului din Caucaz, discutat in cadrul Consiliului Europei
Surse diplomatice au anuntat la Strasbourg ca reuniunea informala a ministrilor de Externe este prevazuta la 24 septembrie la New York.
Presedintele Consiliului de Ministri a Comisiei Europene a afirmat ca urmeaza sa discute asupra modului in care poate fi ajutata economic Georgia.
Potrivit acestia, Georgia si Rusia s-au angajat sa "rezolve orice conflict în mod pasnic, un angajament care trebuie respectat, ca si integritatea si suveranitatea Georgiei".
Alegeri 2024
07:17
Ghidul alegătorilor români din diaspora. 950 de secţii organizate în străinătate sau prin corespondenţă
07:13
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A început votul în diaspora. Câți români au votat până acum. Harta secțiilor de votare
06:56
Alegeri prezidențiale 2024. A început votul în diaspora. Țara în care a fost deschisă prima secție
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
Razboiul a izbucnit pe 7 august, dupa ce Georgia a incercat sa recupereze cu forta regiunile Osetia de Sud si Abhazia, care si-au declarat unilateral independenta. Rusia a lansat un contraatac, sustinand cele doua regiuni in demersul lor.
Pe 8 august georgienii au lansat un atac asupra orasului Tskhinvali, capitala Osetiei de Sud, iar bombardamentele au curs 14 ore in continuu. In a treia zi de conflict patru ziaristi turci au fost tinta soldatilor rusi, care le-au mitraliat masina minute in sir. In noaptea de 10 spre 11 august, fortele armate ruse au bombardat orasul Gori si localitatile din apropierea acestuia. Pe 12 august, Georgia si Rusia acceptau medierea conflictului de catre Franta.
Georgia a acuzat Rusia ca ar fi incercat sa distruga oleoductul Baku (Azerbaidjan) – Tbilisi (Georgia) – Ceyhan (Turcia) printr-o serie de bombardamente desfasurate pe 9 si pe 12 august. Se pare insa ca nu au existat avarii pe teritoriul georgian si ca oleoductul fusese oricum inchis cu o saptamana inainte pentru o serie de reparatii necesare dupa un atentat revendicat de kurzi pe teritoriul Turciei.
Relatiile dintre cele doua state au fost tensionate si in trecut, de mentionat fiind criza din 2006, cand mii de georgieni din Federatia rusa au fost arestati si deportati.
Conform agentiei pentru drepturile omului Amnesty International, in ciuda incheierii ostilitatilor la scara larga, se pare ca georgienii sunt supusi in continuare la abuzuri in Federatia rusa. Inclusiv prin minele antipersonal “uitate” de soldatii rusi in apropiere de Gori, devenit un oras-fantoma dupa ce multe case au fost distruse, iar soldatii rusi au pradat tot.
Potrivit Human Rights Watch, cel putin 14 civili au fost ucisi, iar cateva mii au fost raniti in patru sate in care au fost utilizate bombe cu submunitii. Georgienii au recunoscut ca au folosit astfel de bombe, dar ii acuza pe rusi ca ar fi facut acelasi lucru. Acest tip de armament a fost interzis incepand cu anul 2007, pe motiv ca poate provoca moartea a pana la 2.000 de personae. Rusia a refuzat sa semneze documentul.
Nu se cunoaste nici acum numarul exact al victimelor civile, dar se pare ca sunt cateva mii. Autoritatile ruse au vehiculat cifra de 1.500 de civili ucisi si zeci de mii de refugiati. Rapoartele sunt insa adesea vagi, contradictorii sau exagerate. Conflictul a afectat circa 100.000 de persoane, arata un document al Comisiei Natiunilor Unite pentru Refugiati. In Georgia, agentiile ONU au raportat pe 13 august ca 3.500 de oameni au fost nevoiti sa fuga din zona de conflict, iar autoritatile ruse au inregistrat la granita cel putin 20.000 de persoane sosite din Osetia de Sud.
Pe de alta parte, procurorii rusi ancheteaza penal moartea a 133 de civili ucisi de fortele georgiene. La randul lor, la mijlocul lunii august georgienii au intentat un proces impotriva Federatiei ruse la Curtea Internationala de Justitie de la Haga, acuzandu-i pe rusi ca ar fi condus actiuni de purificare etnica in regiunile separatiste.