BBC: China a devenit principalul adversar comercial al lui Donald Trump. Ce ar putea urma în războiul tarifelor

Deși Trump a impus o pauză de 90 de zile asupra tarifelor mai mari pentru zeci de țări, rămâne în continuare un tarif universal de 10% aplicat pe toate importurile. Totuși, China a fost ”aleasă” pentru un tratament mult mai sever, cu o rată uluitoare de 125%.

Motivul majorării taxelor

Trump a declarat că această creștere se datorează pregătirii Beijingului de a riposta cu propria taxă de 84% asupra bunurilor americane, o măsură pe care președintele a descris-o drept „lipsă de respect”.

Însă, pentru un politician care a ajuns la Casa Albă în urma unui mesaj împotriva Chinei, este vorba de mult mai mult decât simple represalii. Pentru Trump, este vorba despre treburile neterminate ale acelui prim mandat, remarcă analiștii politici citați de BBC.

„Nu am avut timp să facem ceea ce trebuie, ceea ce facem acum”, le-a spus Trump reporterilor.

Citește și

Cât crede Putin că valorează Groenlanda. La ce preț a evaluat Kremlinul insula arctică râvnită de Trump

Scopul nu este nimic mai puțin decât răsturnarea unui sistem stabilit de comerț global, centrat pe China ca fabrică a lumii, precum și a opiniei larg răspândite odinioară, care a stat la baza acestuia - ideea că o creștere a acestui comerț a fost, în sine, un lucru bun.

Înțelegerea gândirii lui Trump: o privire retrospectivă

Pentru a înțelege cât de important este acest aspect în gândirea președintelui american, trebuie să ne întoarcem la perioada dinainte ca cineva să se gândească la el ca la un posibil candidat pentru această funcție, ca să nu mai vorbim de un câștigător probabil al alegerilor prezidențiale de peste ocean, puncteaza jurnaliștii BBC.

În 2012, creșterea comerțului cu China era considerată de aproape toată lumea - lideri de afaceri la nivel mondial, oficiali chinezi, guverne străine și delegații comerciale în vizită, corespondenți străini și economiști erudiți - drept un lucru simplu.

Era vorba despre stimularea creșterii globale, furnizarea unei rezerve nesfârșite de bunuri ieftine, îmbogățirea „armatei” chineze de noi muncitori din fabrici, din ce în ce mai integrați în lanțurile globale de aprovizionare, și oferirea de oportunități profitabile pentru corporațiile multinaționale, care își vindeau marfa către noile clase de mijloc.

În câțiva ani, China a depășit Statele Unite și a devenit cea mai mare piață din lume pentru Rolls Royce, General Motors și Volkswagen.

Care este rolul tarifelor și de ce le folosește Trump?

În acea perioadă, exista o justificare mai profundă. Pe măsură ce China devenea mai bogată, conform teoriei, poporul chinez ar fi început să ceară reforme politice. De asemenea, obiceiurile lor de consum ar ajuta China să treacă la o societate de consum. Dar prima dintre aceste aspirații nu s-a materializat niciodată, Partidul Comunist Chinez, aflat la putere în China, consolidându-și controlul asupra puterii. Iar a doua aspirație nu s-a concretizat suficient de repede. China nu numai că este încă dependentă de exporturi, dar intenționează în mod deschis să devină din ce în ce mai dominantă.

Planul său infam – publicat în 2015 sub denumirea „Made in China 2025” – a stabilit o viziune uriașă susținută de stat pentru a deveni lider global în mai multe sectoare cheie de manufacturare, de la aerospațială la construcția de nave și vehicule electrice.

În același an, un outsider politic și-a lansat candidatura la președinția SUA, susținând în mod repetat în campanie că ascensiunea Chinei a golit economia americană și i-a costat pe muncitorii cu gulere albastre mijloacele de trai și demnitatea lor.

Succesul lui Trump și moștenirea tarifelor

Războiul comercial din primul mandat al lui Trump a rupt tiparele și a spulberat consensul. Succesorul său, președintele Joe Biden, a menținut multe dintre tarifele impuse Chinei.

Chiar dacă au cauzat Chinei ”suferințe” economice, tarifele nu au schimbat prea mult modelul economic. China produce acum 60% din mașinile electrice ale lumii – o mare parte dintre ele fiind realizate de propriile branduri interne - și 80% din bateriile care le alimentează. Și iată că Trump revine acum cu o escaladare „pe rând” a tarifelor impuse.

Ar fi, fără îndoială, cel mai mare șoc adus vreodată sistemului comercial global stabilit, dacă nu ar fi toate celelalte măsuri tarifare pe care președintele american le-a adoptat în ultimele zile, remarcă jurnaliștii BBC.

Ce se va întâmpla în continuare?

Ce se va întâmpla în continuare depinde de două întrebări-cheie. În primul rând, dacă China va accepta oferta de negociere. Iar, în al doilea rând, presupunând că în cele din urmă o va face, dacă este dispusă să facă tipul de concesii majore pe care le așteaptă America, inclusiv o revizuire completă a modelului său economic bazat pe exporturi.

Pentru a răspunde acestor întrebări, primul lucru care trebuie spus este că ne aflăm pe un teritoriu complet necunoscut, așa că ar trebui să fim precauți față de oricine susține că știe cum va reacționa Beijingul.

Totuși, există motive să fim precauți, remarcă analiștii politici citați de presa britanică. Viziunea Chinei asupra puterii sale economice - una bazată pe exporturi puternice și pe o piață internă strict protejată - este acum strâns legată de ideea sa de întinerire națională și de supremația sistemului său de partid unic. Controlul său strict asupra sferei informaționale înseamnă că este puțin probabil să renunțe la barierele impuse companiilor americane de tehnologie, de exemplu.

Mai crede SUA în liberul schimb?

Există însă o a treia întrebare, la care America trebuie să răspundă: mai crede SUA în liberul schimb? Donald Trump sugerează adesea că tarifele sunt un lucru bun, nu doar ca un mijloc pentru atingerea unui scop, ci ca un scop în sine.

El vorbește despre beneficiile unei bariere protecționiste pentru America, pentru a stimula investițiile interne, pentru a încuraja companiile americane să aducă acasă lanțurile de aprovizionare străine și pentru a crește veniturile fiscale. Și, dacă Beijingul crede că acesta este, într-adevăr, scopul principal al tarifelor, ar putea decide că oricum nu mai este nimic de negociat.

În loc să susțină ideea de cooperare economică, cele mai mari două superputeri ale lumii s-ar putea trezi blocate într-o luptă pentru supremația economică. Acest lucru ar însemna cu adevărat o rupere a vechiului consens și un viitor foarte diferit, posibil foarte periculos, arată BBC.

Articol recomandat de sport.ro

GALERIE FOTO A spus ”DA!” S-a retras din fotbal acum șapte ani și se căsătorește cu o superbă blondină