Avertismentul organizațiilor umanitare după inundațiile din Libia: un risc tot mai mare de răspândire a bolilor
Organizaţiile umanitare au avertizat cu privire la riscul tot mai mare de răspândire a bolilor după inundaţiile soldate cu mii de morţi şi dispăruţi în Libia, unde speranţele de a găsi supravieţuitori au continuat să scadă, la şase zile de la catastrofă.
Furtuna Daniel, care a lovit oraşul Derna în cursul nopţii de duminică spre luni, a condus la ruperea a două baraje situate în amonte, ceea ce a provocat o viitură de amploarea unui tsunami de-a lungul unui ued, apele măturând totul în calea lor, scrie Agerpres.
Inundaţiile au lăsat în urma lor un peisaj dezolant, iar mare parte din localitate, pe ambele margini ale uedului, pare să fi fost lovită de un cutremur puternic, a constatat un fotograf AFP. Clădiri întregi au fost măturate de ape. Altele sunt pe jumătate distruse, cu maşini zdrobite de pereţii lor.
În Al-Bayda, un alt oraş mare situat la 100 km vest de Derna, locuitorii curăţau drumurile şi casele de mormanele de noroi lăsate în urmă de viitură.
Organizaţii umanitare precum Secours Islamique şi Médecins Sans Frontieres (MSF) au avertizat asupra riscurilor de răspândire a bolilor asociate de o posibilă contaminare a apei. Multe persoane au fost luate de ape în Marea Mediterană, iar zeci de cadavre în descompunere au fost aduse la mal.
Responsabili guvernamentali din estul Libiei, afectat de inundaţii, au anunţat bilanţuri diferite, unul dintre acestea indicând cel puţin 3.840 de morţi. În noaptea de vineri spre sâmbătă, ministrul Sănătăţii din guvernul din estul ţării, Othman Abdeljalil, a raportat un bilanţ de 3.166 de morţi, ce include 101 victime ale căror cadavre au fost descoperite şi îngropate vineri.
Bilanţul victimelor ar putea fi mult mai mare având în vedere numărul persoanelor date dispărute, cel puţin 10.000 potrivit unei estimări ONU.
Înainte de dezastru, Derna avea 100.000 de locuitori. Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) a raportat peste 38.000 de persoane strămutate în estul afectat de inundaţii, dintre care 30.000 în Derna.
„Situaţia este haotică”
Manoelle Carton, coordonatoarea unei echipe a Médecins sans frontieres (MSF) sosită în urmă cu două zile la Derna, a descris situaţia drept "haotică", ceea ce a împiedicat numărarea şi identificarea victimelor. "Mulţi voluntari din toată Libia şi din străinătate se află la faţa locului. Coordonarea ajutorului este urgentă", a insistat ea.
Munca echipelor de căutare şi salvare este îngreunată în mod considerabil de haosul politic ce predomină în ţara nord-africană de la moartea dictatorului Muammar Gaddafi în 2011, cu două guverne rivale, unul la Tripoli (vest), recunoscut de ONU şi condus de prim-ministrul Abdelhamid Dbeibah, şi celălalt în est, afiliat taberei influentului mareşal Khalifa Haftar.
În vederea unei mai bune organizări a operaţiunilor de căutăre, şeful executivului din estul Libiei, Osama Hamad, a afirmat că "de sâmbătă vor fi aplicate noi măsuri în zona sinistrată", care va fi închisă, potrivit spuselor sale, civililor şi serviciilor de securitate. "Doar echipele de căutare libiene şi din străinătate şi anchetatorii vor avea acces", a precizat el.
Stephanie Williams, diplomat american şi fostă reprezentantă a ONU în Libia, a făcut apel la o intervenţie internaţională de urgenţă, susţinând crearea unui "mecanism comun naţional/internaţional pentru supraveghea fondurilor de ajutor".
Ea a criticat pe reţeaua X (fostă Twitter) o clasă politică libiană "prădătoare" care, în opinia sa, are tendinţa să "folosească pretextul suveranităţii" pentru a direcţiona operaţiunile de ajutorare "în funcţie de propriile interese".
„Nevoi enorme pentru reconstrucție”
Purtătorul de cuvânt al mareşalului Haftar, Ahmad al-Mesmari, a evocat "nevoi enorme pentru reconstrucţie" în timpul unei conferinţe de presă susţină vineri seară la Benghazi, mare oraş din estul Libiei unde s-au declanşat protestele din 2011.
Deşi tragedia s-a produs într-o zonă aflată sub controlul taberei din est, Abdelhamid Dbeibah a declarat săptămâna aceasta că absenţa planurilor de dezvoltare adecvate şi "uzura cauzată de trecerea timpului" au contribuit la aceasta. "Este una dintre consecinţele certurilor, a războaielor şi a risipei de fonduri", a spus el.
