El a avertizat că ar putea apărea „în curând” anulări de zboruri dacă livrările de petrol rămân blocate din cauza războiului cu Iranul.

Directorul executiv al IEA, Fatih Birol, a prezentat o imagine îngrijorătoare a consecințelor globale ale ceea ce el a numit „cea mai mare criză energetică cu care ne-am confruntat vreodată”, generată de blocarea livrărilor de petrol, gaze și alte resurse vitale prin Strâmtoarea Hormuz.

„În trecut exista un grup numit ‘Dire Straits’. Acum este o strâmtoare critică și va avea implicații majore pentru economia globală. Cu cât durează mai mult, cu atât impactul asupra creșterii economice și inflației la nivel mondial va fi mai grav”, a spus el.

Impactul va însemna „prețuri mai mari la benzină, gaze și electricitate”, a declarat Birol.

Nicio țară nu este imună

Efectele economice nu vor fi resimțite în mod egal, iar „țările care vor suferi cel mai mult nu sunt cele a căror voce se aude cel mai tare. Vor fi în principal țările în curs de dezvoltare — cele mai sărace din Asia, Africa și America Latină”, a explicat economistul turc, care conduce IEA din 2015.

Totuși, fără o soluție care să redeschidă definitiv Strâmtoarea Hormuz, „toată lumea va avea de suferit”, a adăugat el.

„Unele țări pot fi mai bogate, altele pot avea mai multe resurse energetice, dar nicio țară — absolut nicio țară — nu este imună la această criză.”

Fără redeschiderea rutei maritime, unele produse petroliere ar putea deveni indisponibile, a avertizat el.

În Europa, „în curând vom auzi că unele zboruri între orașe vor fi anulate din cauza lipsei de combustibil pentru avioane”, a spus Birol.

Riscurile sistemului de taxe în Ormuz

Birol a criticat sistemul de „taxare” aplicat de Iran unor nave care pot traversa strâmtoarea contra cost. El a avertizat că, dacă acest sistem devine permanent, ar putea crea un precedent periculos pentru alte rute maritime importante, precum Strâmtoarea Malacca din Asia.

„Dacă schimbăm regulile o dată, va fi greu să le mai readucem la forma inițială. Va fi dificil să existe taxe aici, dar nu și în alte locuri”, a spus el.

„Mi-aș dori ca petrolul să circule liber, fără condiții, de la punctul A la punctul B.”

Infrastructura energetică, grav afectată

Birol a precizat că peste 110 petroliere și peste 15 nave încărcate cu gaz natural lichefiat așteaptă în Golful Persic și ar putea contribui la reducerea crizei dacă ar putea traversa Strâmtoarea Ormuz.

„Dar nu este suficient”, a subliniat el.

Chiar și în cazul unui acord de pace, atacurile asupra infrastructurii energetice înseamnă că ar putea dura luni sau chiar ani până la revenirea la nivelurile de producție de dinainte de război.

„Peste 80 de obiective energetice importante din regiune au fost avariate, iar mai mult de o treime dintre acestea sunt grav sau foarte grav afectate”, a spus Birol. „Ar fi extrem de optimist să credem că revenirea va fi rapidă. Va dura treptat, posibil până la doi ani, pentru a reveni la nivelul de dinainte de război.”

Turiștii își schimbă planurile de vacanță

Peste două milioane de turişti ar putea alege, în acest an, destinaţii mai sigure din Europa Centrală, în locul celor din Asia sau Orientul Mijlociu, pe fondul conflictului din Iran, relevă o analiză a Global Research Group, din cadrul Global Payments.

În acest context, România ar putea atrage aproximativ 150.000 de turişti, suplimentar, generând venituri de aproximativ 40 de milioane de euro pentru hoteluri şi restaurante, iar analiştii Global Payments România se aşteaptă la o creştere a cererii pentru plăţi fără numerar în destinaţiile turistice, tot mai preferate de călătorii moderni.

Conform analizei, de la începutul conflictului din Iran, peste 52.000 de zboruri către destinaţii din Orientul Mijlociu au fost anulate, ceea ce i-a determinat pe mulţi turişti europeni să caute alternative mai sigure pentru vacanţe. Se estimează că regiunea ar putea pierde între 23 şi 38 de milioane de vizitatori în 2026, cu un impact de până la 56 de miliarde de dolari în turism. O parte dintre aceşti turişti, aproximativ 8 - 12 milioane, îşi reconfigurează planurile de vacanţă şi aleg acum destinaţii din Europa.