Au trecut 35 de ani de la Cernobîl, cea mai gravă catastrofă nucleară

×
Publicitate

Luni se împlinesc 35 de ani de la tragedia nucleară de la Cernobîl, care a ucis mii de persoane și a expus alte câteva milioane la radiații periculoase.

În contextul marcării a 35 de ani de la producerea accidentului, Ucraina, fostă republică sovietică, va depune dosarul pentru înscrierea Cernobîl în patrimoniul umanităţii UNESCO, statut care va atrage mai mulţi vizitatori şi fonduri pentru dezvoltarea zonei.

Explozia de la Centrala Nucleară de la Cernobîl din 26 aprilie 1986 a împrăştiat un nor radioactiv asupra unor mari părţi ale Uniunii Sovietice, în prezent teritoriile Belarusului, Ucrainei şi Federaţiei Ruse, iar aproape 8,4 milioane de persoane din aceste ţări au fost expuse la radiaţii.

31 de lucrători ai centralei au decedat în perioada imediat următoare producerii dezastrului, majoritatea din cauza sindromului acut de iradiere. Alte mii de persoane şi-au pierdut viaţa mai târziu, din cauza unor afecţiuni legate de expunerea la radiaţii precum cancerul, însă bilanţul total şi efectele pe termen lung asupra sănătăţii rămân un subiect intens dezbătut.

Nici România nu a scăpat de efectele catastrofei, măsurătorile efectuate la vremea respectivă înregistrând o creştere foarte mare a radiaţiilor, chiar de 10.000 de ori mai mari decât valorile normale înregistrate.

Potrivit ONU, la „trei decenii după dezastrul de la Cernobîl, consecinţele serioase pe termen lung ale acestuia persistă încă”.

Guvernul sovietic a recunoscut nevoia de asistenţă internaţională abia în 1990. În acelaşi an, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluţia 45/190, solicitând "o cooperare internaţională pentru a aborda problema şi atenuarea consecinţelor la centrala nucleară de la Cernobîl". A fost înfiinţat un grup de lucru inter-agenţii care să coordoneze cooperarea în privinţa dezastrului de la Cernobîl.

La 26 aprilie 1986, două explozii au zguduit reactorul cu numărul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl. În timpul incendiului, care a mistuit reactorul timp de zece zile, au fost răspândite în atmosferă cantităţi uriaşe de substanţe radioactive.

Centrala nucleară Cernobîl este situată la 14,5 km de oraşul Cernobîl şi la 16 km de frontiera Ucrainei cu Belarus, respectiv la 110 km nord de capitala Kiev. În urmă cu 33 de ani, centrala lucra la capacitate maximă, adică cu toate cele patru reactoare, fiecare cu o capacitate de producţie de 1GW pe zi. Centrala acoperea la vremea respectivă 10% din necesarul de energie al fostei republici sovietice. Construcţia centralei a început în 1970, primul reactor fiind terminat în 1977. În 1986, alte două reactoare se aflau în faza de construcţie.

În pofida tragediei, celelalte trei reactoare au continuat să producă electricitate până în decembrie 2000. Cum "sarcofagul" de beton construit în grabă în 1986 deasupra reactorului riscă să se prăbuşească şi să lase descoperite 200 de tone de magmă cu un nivel de radioactivitate foarte ridicat, comunitatea internaţională s-a angajat să finanţeze construirea unei noi casete, mai sigure. Astfel, s-a construit o arcadă metalică, în greutate de 25 de tone şi măsurând 110 metri înălţime, pentru a fi amplasată deasupra sarcofagului fisurat. Structura a fost inaugurată la 29 noiembrie 2016.

Articol recomandat de sport.ro
Război deschis între Moscova și Madrid! Cum au reacționat rușii după atacul nemilos venit din Spania
Război deschis între Moscova și Madrid! Cum au reacționat rușii după atacul nemilos venit din Spania
Citește și...
Imagini rare din Coreea de Nord. Unde s-au refugiat supușii lui Kim Jong-Un de valul de căldură fără precedent | VIDEO

Un val de căldură excepțional a umplut plajele din Coreea de Nord, unde mii de oameni au căutat să se refugieze de temperaturile sufocante, potrivit unor imagini rare difuzate de presa de stat.

Strâmtoarea Ormuz, pe cale să fie redeschisă. Oficial american: „Mergem către o normalizare”

Secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat marți că un acord pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar putea fi încheiat cu Iranul până miercuri, într-un interviu acordat postului CNBC.

Fostul comandant suprem Zalujnîi susține că Ucraina nu va adera niciodată la NATO: „12 ani de basme”. De ce crede acest lucru

Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit, a declarat că nu crede că Ucraina va deveni vreodată membră a NATO și a susținut că țara ar trebui, în schimb, să se concentreze pe dezvoltarea altor alianțe de securitate.

Recomandări
Anunțul lui Ilie Bolojan, după trei ședințe: Situația de la Cernavodă ”rămâne dificilă", dar nivelul apei nu a mai scăzut

Premierul demis, Ilie Bolojan, a anunțat, marți, după trei ședințe de lucru, că situația aprovizionării cu combustibil s-a îmbunătățit, dar rămâne dificilă la Cernavodă, din cauza debitului scăzut al Dunării.

Un grup de drone detectat de MApN în apropierea graniței României. A fost emis RO-Alert în Tulcea

Sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a detectat astăzi, 4 august, la ora 15:13, un grup de ținte aeriene în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina.

Președintele Nicușor Dan a promulgat două legi ”importante pentru stabilitatea economică și protejarea veniturilor românilor”

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat, marți, că a semnat decretele de promulgare pentru două acte normative pe care le consideră esențiale pentru stabilitatea economică a țării și pentru protejarea veniturilor românilor.