Asasinarea lui Emmanuel Macron. Ce pedepse au primit trei bărbați care au vrut să-l omoare pe președintele Franței
Un tribunal antiterorist francez a condamnat vineri trei persoane care au pus la cale un plan pentru a-l ataca pe preşedintele Emmanuel Macron, un proces ce a adus în lumina reflectoarelor un grup online radical de extremă dreapta.
Cei trei bărbaţi, care făceau parte dintr-un grup de Facebook cunoscut sub numele de Barjols, au fost condamnaţi pentru conspiraţie în vederea comiterii unui act terorist. Ei discutaseră despre folosirea unui cuţit de ceramică pentru a-l înjunghia pe Macron în 2018, la o comemorare a Primului Război Mondial, potrivit news.ro.
Jean-Pierre Bouyer, un fost mecanic în vârstă de 66 de ani, a primit cea mai lungă pedeapsă, de patru ani de închisoare cu un an de suspendare, mult sub pedeapsa maximă de 10 ani de închisoare pentru această infracţiune. El a fost arestat la 6 noiembrie 2018 împreună cu alte trei persoane în regiunea Moselle (est). Poliţia a găsit în maşina sa un cuţit de tip comando şi o vestă militară, precum şi trei arme de foc la domiciliul său.
Alegeri 2025
21:57
Antonescu: „În condiţii economice grave, exclud creşterea taxelor. Putem reduce salariile demnitarilor”
21:25
USR anunţă că BEC a decis că George Simion a trimis ilegal scrisori alegătorilor, iar acestea trebuie retrase
21:12
Cum ar acționa Nicuşor Dan pentru a diminua deficitul bugetar. Măsura pe care o va lua dacă va ajunge președinte
18:28
PSD îl atacă pe Victor Ponta. Furtul „din disperare” de care este acuzat fostul președinte al partidului
Alte două persoane arestate împreună cu el au primit pedepse cu închisoarea mai mici, în timp ce nouă coinculpaţi şi alţi membri ai grupului au fost achitaţi.
Un al 13-lea membru a primit o pedeapsă cu suspendare pentru deţinere ilegală de armă de foc.
De la începutul procesului, la jumătatea lunii ianuarie, instanţa a auzit detalii despre întâlnirile grupului, la care se consuma alcool, şi despre discuţiile online, adesea rasiste, despre migraţie, despre teama lor de un război civil şi despre ura lor faţă de Macron.
Cazul a ridicat, de asemenea, întrebări cu privire la punctul în care conspiraţiile online şi fanteziile violente devin infracţiuni, avocaţii apărării susţinând că acuzarea nu a avut dovezi ale unei dorinţe reale a inculpaţilor de a acţiona.
Avocata lui Bouyer, Olivia Ronen, a declarat reporterilor că regretă că judecătorii nu au recunoscut că "acest caz a fost exagerat, că nu existau dovezi solide pentru a-l condamna".
Este de aşteptat ca cei trei acuzaţi principali să facă recurs.
"Mă închid pentru lucruri pe care le-am spus. Am dreptul de a mă exprima", a declarat pentru AFP unul dintre ei, Mickaël Iber, adăugând că a fost reţinut timp de 50 de luni în aşteptarea procesului.
Procuroarea calificase grupul drept un "incubator de acţiuni violente" atunci când şi-a rezumat argumentele împotriva celor 13 inculpaţi, dintre care aproape toţi nu aveau antecedente penale. Ideile lor puteau părea "excentrice", dar "ameninţarea era reală", a spus ea. Inculpaţii se asemănau cu extremiştii islamişti prin "fascinaţia lor pentru violenţă" şi prin ura lor faţă de persoanele pe care le percepeau ca duşmani, a adăugat ea.
Grupul a fost format pe Facebook în 2017, în urma mai multor ani de atacuri jihadiste mortale în Franţa, între care cel de la revista Charlie Hebdo şi de la sala de concerte Bataclan din Paris.
"Eram atât de furioasă, atât de supărată, că da, aş fi putut spune asta", a declarat în faţa instanţei una dintre acuzate, o femeie în vârstă de 55 de ani numită "Natalie C", atunci când a fost întrebată despre o idee pe care şi-a exprimat-o online - aceea de a răpi şi arde musulmani. În cele din urmă, ea a fost achitată de acuzaţiile care i s-au adus.
Avocaţii apărării au încercat să îşi prezinte clienţii ca fiind persoane marginalizate şi sărace, din mediul rural din Franţa, toţi susţinători ai mişcării antiguvernamentale Gilets Jaunes (Vestele Galbene), care au ieşit în stradă în 2018 pentru a manifesta împotriva lui Macron. Această mişcare, care a apărut spontan, s-a alimentat din nemulţumirile din Franţa rurală şi din oraşele mici cu privire la costul vieţii şi la taxele pe combustibil, precum şi din aroganţa şi dispreţul pe care l-ar avea Macron faţă de clasa muncitoare.
.webp)
