Asasinarea lui Emmanuel Macron. Ce pedepse au primit trei bărbați care au vrut să-l omoare pe președintele Franței

emmanuel macron
Imago

Un tribunal antiterorist francez a condamnat vineri trei persoane care au pus la cale un plan pentru a-l ataca pe preşedintele Emmanuel Macron, un proces ce a adus în lumina reflectoarelor un grup online radical de extremă dreapta.

Cei trei bărbaţi, care făceau parte dintr-un grup de Facebook cunoscut sub numele de Barjols, au fost condamnaţi pentru conspiraţie în vederea comiterii unui act terorist. Ei discutaseră despre folosirea unui cuţit de ceramică pentru a-l înjunghia pe Macron în 2018, la o comemorare a Primului Război Mondial, potrivit news.ro.

Jean-Pierre Bouyer, un fost mecanic în vârstă de 66 de ani, a primit cea mai lungă pedeapsă, de patru ani de închisoare cu un an de suspendare, mult sub pedeapsa maximă de 10 ani de închisoare pentru această infracţiune. El a fost arestat la 6 noiembrie 2018 împreună cu alte trei persoane în regiunea Moselle (est). Poliţia a găsit în maşina sa un cuţit de tip comando şi o vestă militară, precum şi trei arme de foc la domiciliul său.

Alte două persoane arestate împreună cu el au primit pedepse cu închisoarea mai mici, în timp ce nouă coinculpaţi şi alţi membri ai grupului au fost achitaţi.

Un al 13-lea membru a primit o pedeapsă cu suspendare pentru deţinere ilegală de armă de foc.

Citește și
volodimir zelenski, emmanuel macron
Zelenski, poziție diferită față de președintele Franței: „Cred că Macron s-a schimbat”

De la începutul procesului, la jumătatea lunii ianuarie, instanţa a auzit detalii despre întâlnirile grupului, la care se consuma alcool, şi despre discuţiile online, adesea rasiste, despre migraţie, despre teama lor de un război civil şi despre ura lor faţă de Macron.

Cazul a ridicat, de asemenea, întrebări cu privire la punctul în care conspiraţiile online şi fanteziile violente devin infracţiuni, avocaţii apărării susţinând că acuzarea nu a avut dovezi ale unei dorinţe reale a inculpaţilor de a acţiona.

Avocata lui Bouyer, Olivia Ronen, a declarat reporterilor că regretă că judecătorii nu au recunoscut că "acest caz a fost exagerat, că nu existau dovezi solide pentru a-l condamna".

Este de aşteptat ca cei trei acuzaţi principali să facă recurs.

"Mă închid pentru lucruri pe care le-am spus. Am dreptul de a mă exprima", a declarat pentru AFP unul dintre ei, Mickaël Iber, adăugând că a fost reţinut timp de 50 de luni în aşteptarea procesului.

Procuroarea calificase grupul drept un "incubator de acţiuni violente" atunci când şi-a rezumat argumentele împotriva celor 13 inculpaţi, dintre care aproape toţi nu aveau antecedente penale. Ideile lor puteau părea "excentrice", dar "ameninţarea era reală", a spus ea. Inculpaţii se asemănau cu extremiştii islamişti prin "fascinaţia lor pentru violenţă" şi prin ura lor faţă de persoanele pe care le percepeau ca duşmani, a adăugat ea.

Grupul a fost format pe Facebook în 2017, în urma mai multor ani de atacuri jihadiste mortale în Franţa, între care cel de la revista Charlie Hebdo şi de la sala de concerte Bataclan din Paris.

"Eram atât de furioasă, atât de supărată, că da, aş fi putut spune asta", a declarat în faţa instanţei una dintre acuzate, o femeie în vârstă de 55 de ani numită "Natalie C", atunci când a fost întrebată despre o idee pe care şi-a exprimat-o online - aceea de a răpi şi arde musulmani. În cele din urmă, ea a fost achitată de acuzaţiile care i s-au adus.

Avocaţii apărării au încercat să îşi prezinte clienţii ca fiind persoane marginalizate şi sărace, din mediul rural din Franţa, toţi susţinători ai mişcării antiguvernamentale Gilets Jaunes (Vestele Galbene), care au ieşit în stradă în 2018 pentru a manifesta împotriva lui Macron. Această mişcare, care a apărut spontan, s-a alimentat din nemulţumirile din Franţa rurală şi din oraşele mici cu privire la costul vieţii şi la taxele pe combustibil, precum şi din aroganţa şi dispreţul pe care l-ar avea Macron faţă de clasa muncitoare.

Articol recomandat de sport.ro
"O trădare!". Scandal de proporții în Franța, după anunțul făcut de Kylian Mbappe
"O trădare!". Scandal de proporții în Franța, după anunțul făcut de Kylian Mbappe
Citește și...
După Londra, Zelenski cere avioane la Paris. Şeful statului ucrainean crede că Macron
După Londra, Zelenski cere avioane la Paris. Şeful statului ucrainean crede că Macron "s-a schimbat" în privinţa Rusiei

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut miercuri seară, la Paris, ca aliaţii să livreze Ucrainei avioane de luptă "cât mai curând posibil", după ce făcuse acelaşi lucru la Londra, scrie News.ro.

Zelenski, poziție diferită față de președintele Franței: „Cred că Macron s-a schimbat”
Zelenski, poziție diferită față de președintele Franței: „Cred că Macron s-a schimbat”

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat, miercuri, că omologul său francez „s-a schimbat”. Liderul de la Kiev este așteptat la Paris, după vizita de la Londra.

Recomandări
România, nepregătită în fața unor dezastre naturale majore. Milioane de elevi și de bolnavi, în pericol zi de zi
România, nepregătită în fața unor dezastre naturale majore. Milioane de elevi și de bolnavi, în pericol zi de zi

Cutremurul cu magnitudinea de 7,2 din 4 martie 1977 a avut urmări catastrofale, cauzând 1.500 de morți și 11.321 de răniți. Cele mai recente date arată că România încă nu este pregătită pentru a face față unui seism major.

4 martie 1977, ziua în care un cutremur a îngropat România. După 47 de ani, doar unu din cinci români are casa asigurată
4 martie 1977, ziua în care un cutremur a îngropat România. După 47 de ani, doar unu din cinci români are casa asigurată

Au trecut 47 de ani de la cutremurul din 1977, în urma căruia și-au pierdut viața aproximativ 1.500 de oameni și alți 11.000 au fost răniți.

Scandalul de spionaj în Germania: Kremlinul acuză Occidentul de implicare directă în războiul din Ucraina
Scandalul de spionaj în Germania: Kremlinul acuză Occidentul de implicare directă în războiul din Ucraina

Kremlinul denunţă luni o ”implicare directă” a Occidentului în Războiul din Ucraina, în urma difuzării pe reţele de socializare, în Rusia, a unor discuţii între ofiţeri germani despre livrări de armament Ucrainei, relatează AFP.