Analiză Reuters. Rusia trece de noi limite în represiunea împotriva dușmanilor lui Putin
Cu aproape toţi opozanţii Kremlinului deja încarceraţi sau în exil, cu instituţii de presă liberale şi grupuri pentru drepturile omului forţate să se închidă, ar fi fost de crezut că anii de represiune din Rusia şi-au atins obiectivul.
Dar, în decurs de doar trei săptămâni, serviciile de securitate şi instanţele din Rusia au depăşit noi praguri în campania lor de distrugere a duşmanilor, spionilor şi trădătorilor percepuţi de regimul lui Putin, comentează Reuters.
Arestarea, la 29 martie, a reporterului Evan Gershkovich de la Wall Street Journal a transmis un avertisment înfricoşător puţinilor jurnalişti occidentali rămaşi în Rusia cu privire la riscurile de a călători, de a vorbi cu sursele şi de a-şi face pur şi simplu meseria. Ultima dată când Moscova a reţinut un jurnalist american pentru presupus spionaj - o acuzaţie pe care Gershkovich, ziarul său şi guvernul american o resping cu tărie - a fost în 1986, când ţara se afla încă sub regimul comunist sovietic.
Apoi, luni, politicianul de opoziţie Vladimir Kara-Murza a fost încarcerat pentru trădare şi răspândirea de "informaţii false" despre războiul Rusiei în Ucraina. Sentinţa sa de 25 de ani de închisoare a fost de trei ori mai lungă decât oricare alta impusă anterior pentru că s-a exprimat împotriva invaziei ruse.
A doua zi, susţinătorii lui Aleksei Navalnîi, cel mai proeminent critic al lui Vladimir Putin, care ispăşeşte 11 ani şi jumătate de închisoare pentru presupusă fraudă şi sfidare a instanţei, au declarat că acesta a fost bătut pentru prima dată de gardienii închisorii şi că se confruntă cu noi acuzaţii care îi pot aduce încă cinci ani pentru că ar fi obstrucţionat autorităţile penitenciare.
Kremlinul spune că nu are niciun cuvânt de spus în privinţa deciziilor instanţelor de judecată şi că tratamentul lui Navalnîi este o chestiune care ţine de serviciul penitenciar. Putin le-a spus ruşilor că Occidentul încearcă să folosească trădătorii ca pe o "coloană a cincea" pentru a semăna discordie şi, în cele din urmă, pentru a distruge Rusia.
Pași hotărâți către un regim totalitar
De la jumătatea lunii martie, parlamentul rus a extins, de asemenea, legile de cenzură cu privire la ceea ce pot spune oamenii despre forţele armate ale ţării şi a votat pentru înăsprirea pedepsei pentru trădare la închisoare pe viaţă în loc de 20 de ani.
Tatăl unei fetiţe ruse care a desenat o imagine împotriva războiului a fost condamnat la doi ani de închisoare şi reţinut în Belarusul vecin atunci când a încercat să fugă din ţară.
Săptămâna aceasta, un alt politician de opoziţie, Ilia Iaşin, a pierdut apelul împotriva unei sentinţe de 8 ani şi jumătate pentru răspândirea de "informaţii false" despre forţele armate.
"Există o mişcare către un adevărat tip de regim totalitar. Era deja perceptibilă în urmă cu un an şi jumătate, dar acum a devenit la scară largă", a declarat Nicolas Tenzer, cercetător la Center for European Policy Analysis şi prieten personal al lui Kara-Murza.
Ce a declanșat prigoana lui Putin
Tendinţa s-a accelerat de la 17 martie, când Putin a fost acuzat de crime de război de către Curtea Penală Internaţională. Deşi respins de Rusia ca fiind nul din punct de vedere juridic, având în vedere că nu este membră a CPI, mandatul de arestare a evidenţiat faptul că Putin nu mai are cale de întoarcere - şi, prin urmare, nu mai are nimic de pierdut - în ceea ce priveşte relaţiile cu Occidentul.
"Se pare că lui Putin chiar nu-i pasă de ceea ce gândeşte Occidentul... El vrea doar să meargă până la capăt în represiunea şi în războiul său", a declarat Tenzer într-un interviu telefonic.
Maria AlIohina, membră a grupului punk feminist Pussy Riot, care a petrecut aproape doi ani într-o colonie penală din Rusia pentru că a protestat la adresa Kremlinului, a descris tratamentul aplicat lui Navalnîi şi Kara-Murza drept "sadism pur" din partea lui Putin şi a autorităţilor.
"Ei sunt într-un război şi pierd războiul. Şi sunt supăraţi din această cauză. Se răzbună, din neputinţă, din frică, din furie, din combinaţia tuturor acestor lucruri. Nu cred că în acest sens se vor opri", a declarat ea pentru Reuters. "Probabil că vă gândiţi că mai rău de atât nu se poate, dar se poate", spune ea.
„Îl ucid în închisoare”
Teama susţinătorilor lui Navalnîi şi Kara-Murza - ambii cu o stare de sănătate precară după ce au supravieţuit tentativelor de otrăvire din trecut, pe care le pun pe seama serviciilor de securitate, dar pe care Kremlinul le neagă - este că s-ar putea să nu supravieţuiască în închisoare.
Aliaţii lui Navalnîi au declarat săptămâna trecută că acesta a suferit o scădere bruscă în greutate şi are dureri acute de stomac care i-au făcut să suspecteze o altă tentativă de otrăvire lentă.
"Îl ucid pe Navalnîi în închisoare", a declarat Maria Pevcih, asociata sa. Serviciul penitenciar al Rusiei nu a răspuns la o solicitare de comentarii din partea Reuters.
Tenzer a declarat că eventuala moarte fie a lui Kara-Murza, fie a lui Navalnîi ar provoca indignare, dar calculul lui Putin ar putea fi că Occidentul nu mai poate face nimic în replică, având în vedere că a impus deja valuri de sancţiuni Moscovei şi că îi înarmează inamicul, Ucraina.
Efecte pe termen lung
Kremlinul ar putea obţine câştiguri pe termen scurt din tratamentul aplicat atât lui Gershkovich, cât şi disidenţilor ruşi încarceraţi. Experienţa recentă sugerează că americanul ar putea fi eliberat în cadrul unui schimb de prizonieri, după ce cazul său va fi trecut prin tribunale, în timp ce cazurile lui Navalnîi şi Kara-Murza servesc la neutralizarea celor mai cunoscuţi duşmani ai lui Putin şi la descurajarea altora de a vorbi.
Dar, pe termen lung, ar putea exista riscuri: crearea unor simboluri prea puternice sau chiar a unor martiri pentru opoziţie.
Poziţia lui Putin nu este acum ameninţată, dar istoria nu duce lipsă de exemple de foşti deţinuţi politic - de la Vaclav Havel în Cehoslovacia şi Nelson Mandela în Africa de Sud la Michelle Bachelet în Chile - care au schimbat închisoarea cu preşedinţia. Proteste la nivel naţional au cuprins Iranul după moartea unei femei de 22 de ani, Mahsa Amini, în septembrie anul trecut, în timp ce era în custodia poliţiei pentru moravuri.
"Fiecare regim dictatorial se crede invincibil şi, cu toate acestea, fiecare regim dictatorial cade în cele din urmă", a declarat soţia lui Kara-Murza, Evghenia, după condamnarea sa de luni.
