Trump va revendica o victorie istorică dacă SUA vor reuși să distrugă complet programul nuclear al Iranului și să provoace o schimbare de regim la Teheran doar prin puterea aeriană, chiar dacă de la Washington nu pare să existe un plan clar pentru ce s-ar întâmpla după Republica Islamică.
Risc major: izbucnirea unui conflict regional
Însă dacă lovitura militară, numită de Pentagon Operațiunea „Epic Fury”, eșuează sau declanșează o conflagrație regională mai amplă care să necesite implicarea continuă a SUA, Trump și-ar putea afecta atât moștenirea politică, cât și șansele republicanilor de a păstra controlul asupra Congresului la alegerile intermediare din noiembrie.
Președintele a sugerat miza uriașă a momentului sâmbătă dimineață, când a anunțat începerea campaniei militare în Iran.
„Eroi americani ar putea fi pierduți”, a spus Trump, susținând că acesta ar fi un preț necesar pentru a lovi un regim despre care afirmă că a semănat haos în Orientul Mijlociu de decenii.
„De 47 de ani, regimul iranian a scandat ‘Moarte Americii’”, a declarat Trump și a adăugat: „Nu vom mai tolera asta.” Pe fondul acestor acuzații, el a subliniat că scopul este să elimine amenințările imediate din partea regimului iranian și să descurajeze viitoare programe nucleare sau balistice.
În timp ce lumea așteaptă să vadă cum va reacționa Iranul după moartea liderului său suprem, rămâne de văzut dacă Trump va reuși să evite o campanie militară prelungită.
Provocarea opiniei publice americane
De asemenea, este o întrebare deschisă dacă va putea convinge opinia publică americană – și în special baza sa de susținători MAGA, care se opune în mare parte intervențiilor externe – să susțină o nouă incursiune în Orientul Mijlociu.
Este un moment decisiv pentru Trump, care a revenit la Casa Albă în urmă cu puțin peste un an promițând să pună capăt războaielor „fără sfârșit”, dar care între timp a lansat operațiuni militare în regiuni precum Iran, Venezuela și Siria.
Bombardamentele americano-israeliene au avut loc după ce Casa Albă a avertizat că va urma un atac dacă regimul nu renunță la programul nuclear și la sprijinul pentru grupări militante precum Hamas și Hezbollah.
Trump a monitorizat operațiunea din reședința sa din Florida, Mar-a-Lago, alături de consilierii săi de top, iar la Washington, echipe guvernamentale au urmărit evoluția bombardamentelor în timp real prin teleconferință.
Escaladare majoră după uciderea lui Khamenei
Uciderea liderului suprem iranian reprezintă o escaladare semnificativă, însă analiștii avertizează că situația ar putea scăpa rapid de sub controlul lui Trump.
„Zarurile au fost aruncate, iar SUA trebuie să meargă până la capăt pentru a produce o schimbare de regim. Problema este că nu poți face asta fără trupe la sol”, a declarat Mohammed Hafez, profesor la Naval Postgraduate School.
Loviturile de represalii ale Iranului asupra aliaților SUA din regiune – Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Qatar și alții – indică faptul că regimul intenționează să riposteze mai agresiv decât după atacul american de anul trecut.
„Strategia regimului iranian va fi să creeze un conflict regional care să afecteze economia globală și economia SUA, iar acest lucru nu ar fi deloc favorabil pentru Trump”, a adăugat Hafez.
Un conflict prelungit în Orientul Mijlociu ar putea afecta și alte priorități ale lui Trump, precum reconstrucția Gazei după războiul Israel–Hamas și consolidarea relațiilor cu Arabia Saudită. În plus, o escaladare ar putea îndepărta susținătorii săi, într-un moment în care rata de aprobare a președintelui a scăzut din cauza nemulțumirilor legate de costul vieții și alte probleme interne.
Mai mulți oficiali de rang înalt și-au exprimat în ultimele săptămâni îngrijorarea privind o operațiune militară majoră în Iran, potrivit unui fost înalt oficial din primul mandat al lui Trump. Diviziunile au fost discutate în privat, în timp ce președintele amenința public că va ataca Iranul și ordona cea mai mare mobilizare militară americană în Orientul Mijlociu de la invazia Irakului din 2003.
Trump, între încredere și semnale contradictorii
Sâmbătă, după ce a lansat atacul și a pus capăt speculațiilor, Trump a afișat încredere în misiune.
„Pot continua pe termen lung și să preiau controlul asupra întregii situații sau pot încheia în două sau trei zile”, a declarat el pentru Axios, menținând amenințarea unor noi lovituri.
Ulterior, pe rețelele sociale, Trump a precizat că „bombardamentele intense și de precizie vor continua, fără întrerupere, pe tot parcursul săptămânii sau atât timp cât va fi necesar”. Declarațiile au evidențiat ceea ce criticii descriu drept abordarea imprevizibilă a președintelui în politica externă și lipsa de interes pentru a pregăti terenul în rândul legislatorilor și al opiniei publice înainte de lansarea atacurilor militare.
Susținătorii lui Donald Trump susțin că abordarea neconvențională l-a ajutat să obțină succese notabile, inclusiv un armistițiu în Gaza și creșterea contribuției financiare europene la NATO. Cu toate acestea, critici din ambele tabere politice acuză Casa Albă că nu a pregătit populația pentru o operațiune militară majoră și că a sărit peste aprobarea Congresului, ceea ce a intensificat dezbaterile politice în SUA.
Majoritatea republicanilor au exprimat sprijin pentru atacul asupra Iranului, considerându-l o ripostă necesară împotriva amenințărilor regimului de la Teheran. Speakerul Camerei Reprezentanților a subliniat eforturile administrației de a căuta soluții diplomatice înainte de forță militară, însă critici, inclusiv unii republicani conservatori, au calificat ofensiva drept contrar principiului „America First”.
Democrații atacă decizia lui Trump
Democrații au reacționat dur, argumentând că Trump a depășit autoritatea constituțională a președintelui și a inițiat o „război ilegal” fără aprobarea Congresului. Lideri ai opoziției cer o rezoluție care să limiteze puterile prezidențiale de a declanșa conflicte externe, iar unii chiar compară situația cu intervenții militare din trecut, pe care le consideră nereușite.
Chiar și în rândul susținătorilor tradiționali ai lui Trump există critici: figuri din aripa MAGA au contestat decizia de a porni o nouă campanie militară, argumentând că aceasta contravine promisiunilor electorale anti-intervenționiste. Această tensiune reflectă un discurs mai larg despre rolul SUA în afacerile externe și riscul unei implicări prelungite în Orientul Mijlociu.
Reacțiile vehemente ale democraților și ale unor republicani evidențiază un potențial conflict politic intern care ar putea complica agenda lui Trump, într-un moment în care alegerile intermediare din noiembrie se apropie și opinia publică americană rămâne sceptică privind implicarea militară fără un plan clar.
