Aliații SUA se opun furnizării de muniții cu dispersie în Ucraina. Doar Germania „înțelege poziția Statelor Unite”

SUA au confirmat, vineri, că vor trimite munițiile cu dispersie Ucrainei, președintele Joe Biden spunând că a fost o decizie foarte dificilă.

Drept răspuns, Marea Britanie, Canada, Noua Zeelandă și Spania au transmis că se opun folosirii acestor arme.

Munițiile cu dispersie au fost interzise de peste 100 de țări din cauza pericolului de a ucide numeroși civili, dar și din cauză că multe dintre acestea nu explodează la impactul cu pământul, ci rămân întregi și pot exploda la o dată ulterioară dacă sunt atinse, potrivit BBC.

Joe Biden a declarat, vineri, pentru CNN, că a discutat cu aliații săi despre această decizie, care face parte dintr-un pachet militar în valoare de 800 de milioane de dolari.

Citește și

Reacția Rusiei după ce SUA au decis să furnizeze Ucrainei controversatele muniții cu fragmentație: „Un gest disperat”

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Președintele a spus că a fost o decizie pe care nu a luat-o imediat și că a acționat astfel pentru că „ucrainenii rămân fără muniție”.

Acest transfer a fost criticat imediat de grupurile pentru drepturile omului, organizația Amnesty International spunând că munițiile cu dispersie reprezintă „o amenințare la viețile civililor, chiar și după ce confilictul se va fi terminat”.

Jake Sullvivan, consilier pe probleme de securitate națională al SUA, le-a spus reporterilor că munițiile cu dispersie ale Statelor Unite trimise în Ucraina au o rată de eșec mai mică decât cele deja folosite de Rusia în conflict.

Sâmbătă, însă, unii aliați occidentali ai SUA au refuzat să susțină această decizie.

Când a fost întrebat ce părere are despre acest transfer, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a subliniat că Marea Britanie a fost una dintre cele 123 de țări care a semnat Convenția Internațională privind munițiile cu dispersie, care interzice producerea sau utilizarea armelor și descurajează folosirea lor.

Premierul din Noua Zeelandă - una dintre țările care au insistat pentru întocmirea convenției -, Chris Hipkins, a mers mai departe decât Sunak și a spus că armele „pot crea pagube imense oamenilor nevinovați și pot avea și un efect de lungă durată”. Casa Albă a fost informată despre opoziția țării.

Ministrul Apărării din Spania, Margarita Robles, le-a spus reporterilor că țara sa și-a luat un „angajament ferm” ca anumite arme și bombe să nu fie trimise în Ucraina.

„Nu munițiilor cu dispersie și da apărării legitime a Ucraine, despre care înțelegem că nu ar trebui să fie realizată cu muniție cu dispersie”, a spus ministrul.

Guvernul din Canada a transmis că este îngrijorat cu impactul pe care le-ar putea avea munițiile asupra copiilor. De asemenea, a mai spus că este împotriva folosirii acestor arme și că rămâne fidel convenției.

Statele Unite, Ucraina și Rusia nu au semnat convenția, Kievul și Moscova folosind muniții cu dispersie în timpul războiului.

Pe de altă parte, Germania, țară care a semnat tratatul, a declarat că nu ar trimite astfel de arme Ucrainei, dar că înțelege poziția SUA.

Ministerul Apărării din Ucraina a dat asigurări că munițiile cu dispersie vor fi folosite doar ca să „spargă” liniile de apărare ale inamicilor, și nu în zone urbane.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5