Alegeri în Germania, după epoca Merkel. Rezultatele după un exit-poll
60 de milioane de germani au fost chemaţi duminică la urne să decidă cui îi vor încredinţa frâiele ţării, după epoca Merkel. Bătălia electorală este mai îndârjită ca niciodată.
Creştin-democraţii (CDU) şi social-democraţii (SPD) sunt umăr la umăr la alegerile din Germania, obţinând câte 25% din voturi la scrutinul legislativ de duminică, relevă un exit-poll citat de Reuters.
Verzii au obţinut 15%, iar liberal-democraţii (FDP) şi extrema-dreaptă (AFD), câte 11%.
Die Linke (stânga radicală) a obţinut 5% din voturi.
Social-democraţii (SPD) din Germania revendică formarea viitorului guvern, a anunţat duminică secretarul general,al formațiunii, Lars Klingbeil, în timp ce conservatorii cancelarului Angela Merkel au recunoscut, prin vocea secretarului general Paul Ziemiak, că au înregistrat "pierderi amare" la alegerile legislative, relatează AFP.
„Avem mandatul de a forma un guvern. Olaf Scholz (cap de listă - n.r.) va deveni cancelar", a declarat Klingbeil, în contextul în care SPD este cotat cu 26% într-un exit-poll, comparativ cu 24% pentru creştin-democraţi.
Pe ultima sută de metri, diferența dintre principalele partide s-a redus tot mai mult. Social-democraţii au un avantaj de numai un procent, în fața conservatorilor. Dacă se confirmă candidatul SPD, Olaf Scholz, acesta este favorit pentru a prelua fotoliul de cancelar. Politologii întrevăd mai curând o coaliţie de 3 partide.
În Germania, cancelarul federal nu este ales direct de electorat. De aceea, germanii au fost chemaţi astăzi să decidă componența celui de-al 20-lea Bundestag german, parlamentul federal unicameral, care îl va vota pe viitorul cancelar.
„Cu doamna Merkel, nu ne-a mers chiar rău. Şi-a făcut datoria foarte bine, iar succesorul ei nu va avea sarcină uşoară”
„Sper să nu câştige din nou CDU, sper că societatea să devină mai luminată”.
„Categoric, sper într-o schimbare a guvernului. Sinceră să fiu, sunt fericită că se termină epoca Merkel” cred oamenii.
Prima şansă pare s-o aibă candidatul social-democrat, Olaf Scholz, de 63 de ani, care a lucrat îndeaproape cu Merkel în calitate de ministru de finanţe în ultimii patru ani.
Sobru, pragmatic, Scholz este însă botezat de presă „domnul Plictiseală", din cauza lipsei de carisma.
Olaf Scholz, candidat SPD: „E vreme frumoasă, un prim semn bun. Sper să iasă la urne cât mai mulţi oameni care să-mi ceară prin votul lor să fiu viitorul cancelar al Republicii Federale Germane.”
Principalul său rival, Armin Laschet, în vârstă de 60 de ani, din partea Uniunii Creştin-Democrate, a pierdut teren în timpul unei campanii electorale lipsite de strălucire.
Armin Lashet, candidatul CDU: „Direcţia pe care Germania o va apuca în următorii ani depinde de fiecare vot!”
Totuşi, Armin Lashet a recuperat mult pe ultima sută de metri, când blocul conservator a strâns rândurile, iar Angela Merkel a participat la mai multe mitinguri electorale.
Angela Merkel: „Nu este indiferent cine conduce Germania. (...) Pentru stabilitatea Germaniei, Arman Laschet trebuie să devină cancelar, iar CDU să fie cel mai puternic partid.”
Dacă Germania va rămâne guvernată de alianţa CDU/CSU, va fi un mandat pentru continuitate, cu promisiuni de reduceri de taxe care vizează în principal persoanele cu venituri medii şi mari, un control strict al datoriei publice şi o agendă privind schimbările climatice axată pe taxarea emisiilor de carbon.
În cazul în care Germania va vira la stânga, reducerile de impozite îi vor favoriza pe cei cu venituri medii şi mici, un salariu minim de 12 euro pe oră ar deveni realitate, iar fondurile publice ar fi deschise pentru investiţii în domenii precum energii regenerabile şi infrastructură publică.
Programul de guvernare va fi însă influenţat şi de partidele mai mici care vor intra în viitoarea coaliţie de guvernare, Verzii ori extrema-stânga.
Etichete: alegeri germania, angela merkel,
Dată publicare:
