2024, anul căldurii extreme și dezastrelor naturale. Cum a pus încălzirea globală lumea în pericol
De la micul şi fragilul arhipelag Mayotte la puternica Arabie Saudită, de la oraşele europene prospere la mahalalele supraaglomerate din Africa, nicio regiune nu a fost scutită în 2024 de dezastre naturale, aproape toate exacerbate de încălzirea globală.
2024, cel mai cald an înregistrat vreodată, a înregistrat temperaturi record, atât în aer, cât şi la suprafaţa mărilor, iar această căldură a furnizat combustibil pentru consolidarea ciclonilor, a valurilor de căldură şi a altor fenomene meteorologice extreme în întreaga lume.
Potrivit reţelei de oameni de ştiinţă World Weather Attribution (WWA), punctul de referinţă pentru analizarea influenţei încălzirii globale asupra dezastrelor naturale, aproape toate dezastrele majore studiate în ultimele 12 luni au fost exacerbate de consecinţele emisiilor de gaze cu efect de seră ale omenirii, informează AFP.
„Efectele încălzirii cauzate de combustibilii fosili nu au fost niciodată mai clare sau mai devastatoare decât în 2024. Trăim într-o nouă eră periculoasă", a declarat climatologul Friederike Otto, director al WWA.
Canicula
Pericolul mortal al valurilor de căldură a avut un ecou răsunător în iunie, când peste 1.300 de pelerini musulmani au murit în timpul hajj, pelerinajul la Mecca, în Arabia Saudită. Temperaturile au atins 51,8°C.
Niciun continent nu a fost scutit de căldura extremă, a cărei poreclă de „ucigaş tăcut” a fost ilustrată de victimele înregistrate în Thailanda, India sau Statlee Unite.
În Mexic, un val de căldură a fost atât de intens încât maimuţele urlătoare au căzut moarte din copaci, în timp ce în Pakistan, milioane de copii au fost ţinuţi acasă atunci când termometrul a depăşit 50°C.
În Grecia, un val de căldură timpuriu de peste 40°C în iunie a închis Acropolele şi a alimentat incendii violente, marcând începutul celei mai fierbinţi veri înregistrate vreodată în Europa.
Inundaţii
Încălzirea globală nu este sinonimă doar cu valurile de căldură: oceanele mai calde duc la creşterea evaporării apei, iar o atmosferă mai caldă reţine mai multă umiditate (cu până la 7% mai mult pentru fiecare 1°C), suficient pentru a provoca ploi torenţiale.
În aprilie, în Emiratele Arabe Unite a plouat echivalentul a doi ani într-o singură zi, inundând zone întinse din statul deşert şi paralizând aeroportul Dubai.
Kenya, între timp, abia ieşise dintr-o secetă extremă când ţara est-africană a suferit cele mai grave inundaţii din ultimele decenii.
În Africa de Vest şi Centrală, patru milioane de oameni au avut nevoie de ajutor umanitar după inundaţii istorice care au provocat moartea a peste 1.500 de persoane, în timp ce Europa - în special Spania - a suferit, de asemenea, inundaţii devastatoare.
Afganistan, Rusia, Brazilia, China, Nepal, Uganda, India, Somalia, Pakistan, Burundi şi Statele Unite nu au fost, de asemenea, scutite de inundaţii în ultimele 12 luni.
Cicloane
Suprafaţa mai caldă a oceanelor a alimentat cicloanele tropicale cu energie, accelerând forţa vânturilor distructive în momentul în care acestea ajung pe uscat. Uragane majore precum Milton, Beryl şi Helene au devastat Statele Unite şi Caraibe, într-un sezon 2024 marcat de o activitate ciclonică peste medie.
Numai în luna noiembrie, Filipine a îndurat şase furtuni majore, la doar două luni după ce devastarea provocată de taifunul Yagi a devastat Asia de Sud-Est.
Ciclonul Chido, care a devastat Mayotte în decembrie, ar fi fost mai puţin puternic în absenţa schimbărilor climatice, a concluzionat un studiu preliminar.
Inundaţii şi incendii
Ca urmare a perturbărilor climatice, unele părţi ale lumii devin mai umede, iar altele mai uscate.
Seceta a lovit puternic mai multe părţi ale Americii, provocând incendii masive de pădure în vestul Statelor Unite, Canada şi chiar în unele părţi ale Amazonului, care este una dintre cele mai umede regiuni din lume.
Din cauza lunilor succesive de secetă în ţările din sudul Africii, aproximativ 26 de milioane de persoane erau ameninţate de foamete în decembrie, potrivit Programului Alimentar Mondial.
Costuri
Fenomenele meteorologice extreme au costat viaţa a mii de oameni în 2024 şi a numeroase populaţii şi mai sărace.
Din punct de vedere economic, catastrofele naturale au provocat pierderi de 310 miliarde de dolari la nivel mondial, potrivit unei estimări a grupului de asigurări Swiss Re.
De la 1 noiembrie, Statele Unite au înregistrat 24 de catastrofe meteorologice de la începutul anului, pagubele depăşind un miliard de dolari, potrivit autorităţilor.
În Brazilia, seceta a costat sectorul agricol 2,7 miliarde între iunie şi august. Viticultura, producţia mondială de vin, subminată de vremea nefavorabilă, a atins un minim nemaiîntâlnit din 1961, potrivit unei organizaţii comerciale internaţionale.
