Stațiunea Amara, cunoscută în Europa, este pe moarte. ”Am avut mulţi turişti străini, peste 20”
Amara este una dintre cele 47 de stațiuni turistice de interes național calitate, care îi dă dreptul să obțină cu prioritate fonduri europene pentru dezvoltare. Ar fi un început bun, după aproape 30 de ani de uitare.
Responsabilii nu s-au grăbit să o renoveze, deși Amara a fost renumită în Europa pentru nămolul binefăcător.
Altădată "Perla Bărăganului", un rai al sindicaliştilor în care se ajungea doar cu pile, Amara te întâmpină astăzi cu acel miros prăfuit al staţiunilor împietrite în timp de dezinteresul autorităţilor. Acum mai ajung aici doar vârstnicii, cu sejururi cumpărate la loteria biletelor de tratament, de la casele de pensii. Au învăţat să nu se plângă. Şi speră că nămolul din lacul Amara să le aline durerile bătrâneţii.
Reporter: - De ce vă daţi cu nămol?
Turist: - Pentru că am dureri reumatice.
Aflată la jumătatea drumului dintre Bucureşti şi mare, staţiunea este un parc natural cu vegetaţie bogată, cu lac şi plaje, cu nisip fin. O oază de verdeaţă de zeci de hectare în mijlocul ţinutului ars de soare şi vânt al Bărăganului.
Adevărata comoară se afla însă pe fundul lacului Amara: 130 de hectare de nămol sapropelic, care conţine substanţe chimice bune pentru organism. Autorităţile nu au ştiut să exploateze aceste bogăţii. Şi în lipsa unei strategii coerente, staţiunea a devenit doar o umbră a ceea ce a fost.
"Off, când eram eu copil, era mult mai amenajată, mi se părea mai frumoasă, venea multă lume", spune un turist.
Plaja Zorilor de pe malul lacului este administrată de primăria şi consiliul local Amara. Greu de spus însă ce anume administrează edilii. Plaja pare abandonată. Buruienile necurăţate. Băile sunt un dezastru. La fel şi duşurile. Iar de salvamar nici nu poate fi vorba.
Ion Maita este primar în Amara din iunie 2017.
”Dumneavostră m-aţi terorizat, vă spun sincer, vă spun cu toată sinceritatea”, ne-a transmis primarul.
Justifica lipsa oricărei amenajări pe plaja Zorilor prin faptul că, în urmă cu un an, Primăria a depus un proiect de reabilitare a zonei cu fonduri europene. Iar asta ar fi împiedicat autorităţile locale să iniţieze orice fel de investiţie.
"Băile acelea arată groaznic. Da, ştiu, dar n-au fost bani. Asta ţine de curăţenie, nu de fonduri europene. Toate aceste aspecte sunt în derulare. S-au luat măsuri şi se vor rezolva”, mai spune Ion Maita, primarul orașului Amara.
"Perla" este cea de-a doua plajă a Primăriei. La mare căutare înainte de '89, acum este tot un teren plin de buruieni.
O plajă administrată de o firmă privată pune în valoare frumuseţea lacului. Intrarea este 5 lei pentru adulţi şi 3 lei pentru copii. Iar pentru un şezlong se plăteşte 5 lei în cursul săptămânii şi 10 lei în weekend.
Aici este, de altfel, şi singurul loc din staţiune de unde putem cumpăra nămol: 2 lei paharul. Pe celelalte plaje, turistul trebuie să-l ia singur de pe fundul lacului, care aparţine Apelor Romane. Îl întrebăm pe primar dacă s-a gândit să exploateaze aceasta resursă, care nu ajunge decât la hoteluri.
”Nămolul este al Apelor Române. Da, da, da, o să ne aşezăm la masă cu ei şi o să rezolvăm”, spune primarul.
Conform site-ului primăriei, în Amara sunt 10 unităţi de cazare. Trei sunt, însă, principale, cu baze de tratament, ridicate în anii comunismului.
Una dintre cele trei baze de tratament este privată, iar din complex fac parte două hoteluri, de 3 şi 4 stele. Imaginile amator sunt dintr-o zi de sâmbătă, când baza e închisă. Programul este de luni până vineri, între orele 8-14. Nămolul zace într-un colţ, descoperit. Căzile poartă amprenta vremii şi a miilor de turişti care au fost la tratament. Şase nopţi de cazare, cu mese şi proceduri incluse, pleacă de la 750 de lei.
Un al doilea mare hotel, cu aproape 5 sute de locuri de cazare de 2 şi 3 stele, aparţine Societăţii de Tratament Balnear şi Recuperare a Capacităţii de Muncă. Unic acţionar este Casa Naţională de Pensii. Condiţiile de cazare şi tratament sunt decente, dar pe de altă parte nu vorbim de un complex care are grijă autofinanţării. Investiţiile se fac aici prin Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.
Cel de-al treilea hotel, al cărui miros te aruncă în negura comunismului, este al sindicatului Cartel Alfa. L-a primit după 89, în urma împărţirii averii uniunii sindicatelor.
”Aceste 2 corpuri sunt similare, unul e închis, erau o mie de locuri de cazare şi 350 de angajaţi şi acum mai sunt 200 de turişti şi 50 de angajaţi”, spune Antonio Blendea, director Alpha Hotels.
Sindicaliştii au renovat doar 200 de locuri de cazare şi un sfert din capacitatea bazei de tratament. Au nevoie de bani, pe care nu îi pot obţine însă prin credite bancare sau fonduri europene. Pentru că au în proprietate doar clădirea. Terenul de sub hotel aparţine încă statului.
”Asta înseamnă că am putea să îi dăm în judecată, acum vorbim cu primăria să devenim proprietar. Ne trebuie 21 de milioane de euro ca să refacem tot”, spune Antonio Blendea.
În fiecare vară, ajung la Amara aproximativ 15 mii de turişti. 99 la sută sunt români. Iată ce aflăm de la centrul de promovare turistică de la intrarea în staţiune: ”Am avut foarte mulţi turişti străini, peste 20 de persoane”.
Vizitatorii se plâng de aleile neasfaltate şi de curăţenia parcului. N-ar trebui să arate aşa, în condiţiile în care zona a fost reabilitată cu 4 milioane de euro din fonduri europene, în urmă cu 5 ani.
"Ai impresia că eşti într-un loc părăsit când ai ieşit din hotel, chiar ai impresia că e un loc părăsit", spun turiștii.
”Parcul a fost reabilitat, dar e foarte neîngrijit”, explică primarul.
Staţiunea revine la viaţă doar pentru câteva zile pe vară. Atunci când se organizează Trofeul Tinereţii, singurul festival de muzică din România, neîntrerupt de 51 de ani.
Şi totuşi, Amara ar putea redeveni o perlă a turismului balnear. Este una dintre cele 47 de staţiuni turistice de interes naţional. Iar asta îi dă dreptul să obţină cu prioritate fonduri europene pentru dezvoltare.
În prezent, sunt în derulare patru proiecte. Trei în valoare de peste 7 milioane de euro, pentru reabilitarea celor două plaje ale Primăriei şi a infrastructurii rutiere. Primarul Amarei estimează cel puţin doi ani, până când va fi gata totul. Cel de-al patrulea, mai avansat, prevede reabilitarea grădinii de vară.
De ce nu s-au realizat aceste modernizări până acum? Încercam să aflăm de la Nicolae Moraru, fostul primar al Amarei timp de 16 ani. Moraru a deţinut câţiva ani şi funcţia de preşedinte al Asociaţiei Staţiunilor Balneare din România. Din 2017 este preşedinte al Consiliului Judeţean Ialomiţa.
Reporter: - De ce nu s-a făcut nimic?
Nicolae Moraru, preşedinte CJ Ialomiţa: - Pentru că nu au existat finanţări pe axa asta.
Greu de prezis ce se va întâmpla, în viitor, cu staţiunea Amara. Un investitor privat a riscat şi a investit într-un complex de 4 stele, pe malul lacului. Mizează însă pe evenimente private, mai puţin pe turism. Şi asta pentru că atâta vreme cât autorităţile se vor mulţumi doar cu explicaţii, turismul balnear va muri încet, dar sigur.
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicatia Stirile ProTV pentru telefoane Android si iPhone!
Sursa: Pro TV
Etichete: namol, fonduri europene, statiuni balneare, renovare,
Dată publicare:
30-07-2018 19:52
