Plajele Sulina şi Sfântu Gheorghe, între sălbăticie și afacere. De ce legea nu mai e lege în zonele protejate din Deltă

O expertiză a Băncii Mondiale arată că delta noastră nu poate supraviețui doar din turismul tradițional și că este nevoie de subvenții de la stat. „Inspectorul Pro” a vrut să vadă cum sunt primiți, deocamdată, cei care decid să-și petreacă vacanța acolo.

În Delta Dunării avem două plaje superbe cu ieșire la Marea Neagră: la Sulina și la Sfântu Gheorghe. Spre deosebire de litoral, Delta funcționează însă după alte legi și alte reguli. Este zona strict protejată și declarată, încă din 1991, patrimoniu mondial UNESCO. Pe plaje nu sunt permise construcțiile permanente și nici terasele. Nu se poate dormi cu cortul, iar șezlongurile și umbrelele trebuie strânse în fiecare seară.

Iată ce a descoperit Inspectorul Pro.

Spre deosebire de plaja de la Sfântu Gheorghe, cea de la Sulina este mult mai comercială. Vedem șezlonguri, umbreluțe și chiar și un podeț de lemn care duce spre zona șezlongurilor.

Citește și

Inspectorul PRO a intrat în căminul groazei din Pipera. Se trăia în condiții greu de imaginat. La baie erau legați cu cârpe

„I-a pus genunchiul pe gât cum pui la porc”. Procesul polițiștilor judecați după moartea unui bărbat într-o autogară din Pitești, la al treilea termen

Din păcate, la Sulina, legea nu mai e lege de mulți ani. Zona începe să se semene cu stațiunile de pe Litoral. Totul a devenit o afacere. Au fost montate umbrele permanente complet interzise.

Guvernatorul Deltei Dunării ridică din umeri

Potrivit legii, comercianții au obligația să strângă tot mobilierul de pe plajă, la finalul fiecărei zile. Acest lucru nu se întâmplă însă pentru că autoritățile îi amendează rar.

Închiririerea unui șezlong aduce încasări de 25 de lei pe zi, per bucată. Asta deși comercianții nu plătesc nicio taxă pentru șezlonguri. Tocmai pentru că zona e considerată sălbatică și nu e de închiriat. Pe litoral, în schimb, administratorii licitează plajele și achită către Apele Romane 25 de lei pe metru pătrat.

Plajele din Sulina și Sfântu Gheorghe aparțin de Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării. Am cerut explicații guvernatorului.

Reporter: Pe plaja Sulina sunt cele mai multe probleme. De ce permiteți șezlonguri?

Gabriel Mironov, guvernatorul Deltei Dunării: Acelea sunt băile heliomarine, de care vă vorbeam.

Gabriel Mironov vrea să spună că oamenii vin aici ca la tratament și că nu ar fi vorba de activități economice.

Reporter: Se încasează bani din închirierea șezlongurilor!

Gabriel Mironov: Daaaa, probaaaabil, nuuuu știm, pentru că noi nu percepem niciun fel de taxă din aceste activități! E greu să-i facem să înțeleagă. Fiecare dorește să facă mai mult decât celălalt.

Turiștii se împart și ei în două categorii: cei care își doresc sălbăticie și cei care vor confort.

Startul neregulilor a fost dat la Sulina chiar de către autorități. În 2009, Ministerul Turismului a decis ridicarea unor construcții permanente în zona protejată, fară să țină cont de impactul asupra mediului. Comisia Europeană a anchetat România și a deschis procedura de infringement.

Procedura de infringement a fost închisă în 2015 fară ca tara noastră să fie sancționată.

Legislația, doar pe hârtie

Dacă la Sulina autoritățile au închis ochii la ilegalități și la Sfântul Gheorghe au apărut șezlongurile și umbrelele pe plajă. La începutul sezonului, Garda de Mediu le-a impus comercianților să le scoată imediat. Au fost dezinstalate însă doar umbrelele mari de lemn, care nu puteau fi demontate zilnic. Așa că, afacerea închirierilor a rămas.

Legislația spune că sunt permise construcțiile provizorii aflate la o distanță de aproximativ 150 m de ultimul val. Totodată, cine construiește aici are obligația, ca la finalul sezonului, să dezasambleze totul și această zonă să rămână curată.

La Sfântu Gheorghe, terasele sunt permise în prezent pe o suprafață de 2.000 de metri pătrați, iar la Sulina, pe 8.000 de metri pătrați. Deși, astfel de construcții erau complet interzise în urmă cu câțiva ani, în legislație au apărut aceste portițe pentru ca să se intre în legalitate.

La Sfântu Gheorghe sunt acum 5 comercianți, toți autorizați de ARBDD, dar niciunul nu și-a pus terasa pe plajă. Spre deosebire de Sulina, unde funcționează – încă din anii '90 - două restaurante cu construcții permanente direct pe nisip.

Cei interesați trebuie să știe că permisul pentru deținerea unei terase vine la pachet cu obligații: strângerea gunoaielor de pe plaje, colectarea lor selectivă și montarea toaletelor. Din cei 5 comercianți de la Sfântu Gheorghe, doar unul a amenajat însă grupuri sanitare.

Peste tot în lume, turismul axat pe frumusețea naturii, așa cum este Delta Dunării, atrage milioane de vizitatori. Principiul de baza e același: conservarea peisajelor, pentru că asta îl diferențiază de turismul de masă.

Bani ca să facem asta, am avut. Încă din 2014, Uniunea Europeană ne-a pus la dispoziție 1 miliard de euro ca să salvam Delta. Fondurile au fost cheltuite însă fară ca rezultatele să se vadă, iar autoritățile române sunt în prezent anchetate de Oficiul European de Luptă Antifraudă și de Parchetul European.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Ivana Knoll se pregătește de EURO 2024 în cele mai incendiare ținute! Fanii au reacționat imediat când au văzut-o așa