Oraşul din Suedia unde românii au construit cartiere verzi în loc de fabrici

În Suedia, de exemplu, un dezvoltator, dacă vrea autorizație de construire, trage mai întâi utilitățile și după aceea primește aprobările, iar legea îl obligă să angajeze un controlor indepedent, care să verifice fiecare etapă a lucrării. Inspectorul Pro, vă arată cum construiesc românii în Malmo, un fost oraș industrial, care a ridicat cartiere verzi în locul uzinelor.

Malmo, oraș aflat la granița cu Danemarca, al treilea ca mărime în Suedia, a primit, în ultimii ani, valuri de imigranți. Găsești arabi, africani, dar și est-europeni. Cererea de case a crescut, iar Malmo se confruntă acum cu un deficit de 50.000 de locuințe. Într-o țară obișnuită să construiască din lemn, românii, familiarizați cu betonul, și-au făcut repede loc pe piațaimobiliară. O afacere bazată în Suedia pe seriozitate, reguli clare și controale riguroase din partea autorităților.

Agent imobiliar în România, Cătălin Ioniță s-a mutat în Malmo, în urmă cu cinci ani, pentru ca cei trei copii ai săi să aibă parte de normalitatea unei țări nordice. Alături de un alt român și-a investit economiile de-o viață într-o firmă de construcții. A intrat pe piața imobiliară cu ajutorul unui bulgar, care construiește case în Malmo doar cu muncitori est-europeni.

Bulgar: „Normal, în Suedia, această casă este construită într-un an, noi o facem în trei luni."

Citește și

Inspectorul Pro, în vizită timp de o zi la Giurgiu și în Ruse. De ce turiștii preferă să meargă în Bulgaria

Xi Jinping a făcut cea mai mare restructurare a armatei chineze din ultimul deceniu. Strategia din spatele deciziei sale

Cătălin Ioniță renovează acum o casă de vacanță, într-un orășel cochet cu ieșire la Marea Baltică, aflat la 25 de kilometri de Malmo. Vila a costat 650.000 de euro, dar proprietarul stă liniștit. Constructorul este obligat, prin lege, să angajeze un controlor de profesie inginer, care verifică fiecare etapă a lucrării. Primește cam 5.000 de euro pentru o casă.

Cătălin Ioniță: „El e acolo pe șantier, la fiecare săptămână, la două săptămâni, vine și te verifică, stă în spatele tău. Dacă betonul pe care l-ai folosit la placă e ce trebuie, dacă ai măsurat umiditatea BCA-ului înainte de a zidi zidurile, inclusiv de pe gurile de ventilație, ia o mostră de mucegai pentru a vedea ce fel de materiale au fost folosite. Am avut un caz într-un șantier în care a trebuit să dau afară controlorul. Și a doua zi m-a sunat de la primărie că „ai două săptămâni să îți iei alt controlor că altfel oprim șantierul. Deci Primăria a știut a doua zi. Sunt foarte atenți."

Românii noștri au construit și două case, la 50 de kilometri de Malmo, pe malul unui lac, într-un cartier precum Snagovul ca prețuri și pretenții. La final, locuințele au fost evaluate de un inspector independent, care face un fel de recepție a lucrării. E plătit de proprietar. Fără raportul lui, casa nu poate fi asigurată.

Reporter: „Te poți înțelege cu el?”

Cătălin Ioniță: „Niciodată. El are în același timp 30-40 de proiecte. De ce s-ar înțelege cu unul care să le compromită pe celelalte. În primul rând, e pușcărie curată dacă încerci să îi oferi ceva respectivului, apoi au un stil de a nu ne părea că nu sunt tentați. E imoral. Ei nu înțeleg chestia asta."

În Suedia, autorizațiile de construire se eliberează de primărie în opt săptămâni, nicio zi în plus. Într-un cartier nou, investitorul trebuie mai întâi să dezvolte infrastructura.

În Suedia, un dezvoltator dacă vrea să primească de la Primărie autorizația unui cartier, oricât de mic, trebuie mai întâi să facă străzile, să tragă utilitățile și să pună la punct sistemul public de iluminat. Noi ne aflăm pe un fost teren agricol: până și spațiul verde a fost amenajat, înainte de construcția caselor.

Simon Chrisander este comisar pentru planificare urbanistică și mediu la primăria din Malmo. I-am arătat cum se poate construi în România.

Simon Chrisander: „Noi construim așa. Au toate hârtiile,  nu poți arunca pur și simplu o clădire, fără străzi în jur. Așa ceva nu se poate. Dacă o companie de construcții vine la noi și spune că vrea să ridice o casă, primăria planifică împreună cu investitorul, dar municipalitatea are întotdeauna ultimul cuvânt. Primăria este foarte puternică. În timp ce construiesc, sunt controlați regulat pentru a fi siguri că nicio casă nu este construită sub standarde. Ne ducem și spunem că vrem să controlăm această casă și dacă ventilația nu este conformă, gunoiul nu este ce trebuie, îi amendăm și dacă nu remediază, îi închidem."

Nici suedezii nu au ajuns aici de bunăvoie. În anii '90, o criză economică fără precedent a cuprins Suedia. Șantierul naval din Malmo s-a închis, iar orașul a declarat falimentul. Tiberiu Kadar este un român stabilit în Malmo în acei ani. Acum este angajat al consiliului județean al regiunii.

Tiberiu Kadar: „Era valea plângerii în Suedia. În anii '80 s-a creat o economie pe speculații imobiliare și s-a spart balonul anilor '90 cu un efect de tsunami în toată economia. Tot în anii '80, industriile pe care noi le-am avut aici s-au mutat în Orientul Îndepărtat, în China, Indonezia, Vietnam."

Primarul, arhitect de profesie, a decis să transforme orașul dintr-unul industrial într-unul al dezvoltării durabile. Cu bani naționali și europeni, s-a construit un pod spectaculos, care leagă Suedia de Danemarca, rutier și feroviar. A fost inaugurat în 2000 și a presupus inclusiv construcția unui tunel subacvatic și a unei insule artificiale.

Podul spectaculos face legătura între două zone metropolitane, Malmo și Copenhaga. A fost construit în cinci ani și a fost finalizat cu trei luni înainte de termen. Cât de important este? Închipuiți-vă că zilnic este traversat de 70.000 de oameni, cei mai mulți localnici care fac naveta între cele două orașe.

Tiberiu Kadar: „Malmo se transformă din sacul de tărâță în poartă spre Europa."

S-a construit și o universitate pentru a atrage tineri în oraș, iar pe locul fostului port industrial, a apărut un cartier model, cu sute de kilometri de piste de biciclete, acoperișuri verzi și energie regenerabilă. A fost un exemplu pentru toată Europa. Simbolul orașului, macararaua, a fost vândut și în loc a apărut Turning Torso, cea mai înaltă clădire din Scandinavia. Proiectul nu a fost însă lipsit de greșeli.

Tiberiu Kadar: „Totul a fost foarte clar, au venit aparatele de filmat, au descoperit că a crescut numărul de fracturi de oase, nu erau pontoane, au modificat."

Construcția de locuințe noi rămâne pentru autoritățile din Malmo o prioritate pentru că vor ca în 40 de ani, orașul să atingă jumătate de milion de locuitori. Dar nu se grăbesc.

Primăria nu dă autorizații de construire în zonele unde nu a rezolvat încă problema transportului public, iar elaborarea unui plan de dezvoltare urbană durează minim 2-3 ani până își dau acordul toți specialiștii. Poate Malmo nu este exemplul perfect de dezvoltare, dar este dovada că transformarea este posibilă atunci când autoritățile au viziune și control.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro

VIDEO Presa din Ungaria a reacționat după ce FCSB a câștigat titlul de campioană: "Nimeni nu a reușit asta"