Drama prin care trec elevii de la mii de școli: „WC-ul e o nenorocire pentru ei”

×
Codul embed a fost copiat

România continuă să îşi trimită elevii, prin ger, la toaletele din fundul curţii săpate în pământ fără canalizare sau apă curentă. 

O problemă de nerezolvat de decenii, pentru primăriile care au în subordine unităţile de învăţământ, dar şi pentru responsabilii din educaţie, care doar se întrec în promisiuni.

„Inspectorul Pro'' a surprins pericolele care îi pândesc pe cei mici atunci când merg la haznalele din curtea şcolii, sau din curtea grădiniţei.

Suntem în fruntea topurilor europene la analfabetism şi abandon şcolar. Şi dacă s-ar face şi un clasament al unităţilor de învăţământ cu toaleta în curte cu siguranţă ne-am situa pe primul loc.

Acesta este grupul sanitar al şcolii primare din satul mânzaţi, judeţul vaslui. Iar dacă situaţie vi se pare dezastruoasă gândiţi-vă că ultimele statistici ale ministerului educaţiei naţionale arata ca la nivel naţional sunt 2.200 de unităţi sanitare cu toaleta în curte.

Citește și
scoli profesionale
85.000 de elevi învață în școlile profesionale din țară. Care sunt cele mai căutate meserii
Momentul în care judecătoarea Ancuţa Popoviciu îl strigă pe Sebastian, ucis la 2 Mai de Vlad Pascu: „A decedat o victimă? Vă rog să nu vorbiți” | AUDIO

În ianuarie 2018, Liviu Pop, pe atunci ministru al educaţiei, publică pe contul său de facebook, o statistică dureroasă: 2 şcoli din 10 au grupul sanitar în curte. Venea şi cu promisiuni.

Declaraţia lui Liviu Pop, fostul ministru al Educației, din 25 ianuarie 2018: "Mi se pare foarte mult. În maxim trei ani de zile să nu mai discutăm despre acest subiect, al toaletelor în curte".

Astăzi, la un an distanţă, conform statisticilor aceluiaşi minister, numărul unităţilor de învăţământ cu hazna a scăzut doar cu aproape 200. Adică nici măcar 10 la sută. Cu un astfel de ritm, e greu de crezut că în următorii 2 ani autorităţile vor rezolva problema celorlalte 2.000 de unităţi de învăţământ.

Şi cum judeţul Vaslui este fruntaş în acest top ruşinos, am vrut să vedem ce înseamnă pentru elevi şi preşcolari mersul la toaletă, într-o zi de iarnă. Am înţeles că normalitatea, la sat, înseamnă cabine din lemn, podele care se pot prăbuşi oricând şi lipsa apei potabile.

Femeie: "Se duce copilul tocmai în spatele grădiniţei să fie aici, în grădiniţă. Să se ducă copilul în siguranţă, nu să se teamă de câine, să cadă jos."

La 35 de kilometri de Vaslui, la grădiniţa din satul Rediu Galian, învaţă 23 de micuţi cu vârste cuprinse între 3 şi 6 ani, îndrumaţi de educatoarea Silvia Perju.

Grădiniţa este o încăpere micuţă cu ferestre cu tocuri din lemn, încălzită cu o sobă din teracota. Insuficientă ca să facă faţă frigului pătrunzător. Cei mici stau îmbrăcaţi înăuntru aproape că afară. Gândiţi-vă cum e la toaleta din curte, în ger.

Ca părinte, te simţi revoltat şi umilit. Dar şi îngrijorat, pentru sănătatea şi siguranţa copilului.

Femeie: "WC-ul e o nenorocire pentru că ei sunt prea mici, afară e prea departe, astea nu sunt condiţii pentru copii".

În aceste condiţii, ne mai miră că în această grădiniţă cel mai important instrument didactic este un casetofon.

În România, doar salariile cadrelor didactice sunt plătite de la bugetul de stat. În rest, tot ce ţine de şcoală, de la curăţenie până la renovare, depinde în mare parte de autorităţile locale. Am mers la primarul comunei Codăeşti, de care aparţine grădiniţa din satul Rediu Galian. Mihai Rebegea, ales pe listele PSD, este la al patrulea mandat.

Mihai Rebegea, primarul comunei Codăeşti: Toate gradiniţele sunt la pământ, toate au nevoie de reabilitare. S-au făcut nişte reparaţii uşoare, igienizare, schimbat mobilierul.

Reporter: Şi de ce nu s-au făcut mai multe?

Primar: Pentru că nu sunt bani şi nu ai de unde să iei aceşti bani. Anul ăsta să sperăm că e an electoral şi o să dea drumul şi la parale că aşa e la noi în România când vine anul electoral începe toată lumea să se agite, începe să se mai facă câte ceva.

La 2 kilometri distanţă, într-un peisaj de basm, încremenit în timp, o altă şcoală … aceleaşi probleme.

În satul Dumasca, şcoala primară şi grădiniţa funcţionează în aceeaşi clădire care are nevoie de reparaţii. Pe frig, ploaie sau ninsoare, 30 de copii străbat curtea pentru a merge la toaleta din curte. Nu au apă potabilă pentru a se spăla pe mâini.

La 7 kilometri distanţă, în satul Focșeasca, într-o altă unitate şcolară unde învaţă 146 de elevi, grupul sanitar există, dar e deplorabil. Prin acoperiş plouă iar la chiuvetă nu curge nici un strop de apă. În schimb, o toaletă cu uşa din termopan, pentru persoane cu handicap, este ţinută închisă.

Cele două sate fac parte din comună Tăcuta. Primarul Ionel Florin este la primul mandat şi a fost ales pe listele USL. Pentru satul Focșeasca a obţinut de la Ministerul Dezvoltării Regionale - prin programul naţional de dezvoltare locală - fonduri pentru o unitate nouă. Pentru şcoala din Dumasca nu are însă nicio soluţie.

Reporter: Acolo intenţionaţi să faceţi ceva pe viitor?

Ionel Florin, primar: La şcoală la Dumasca voi cere aprobarea, voi iniţia un proiect în care să reuşim să realizăm un grup sanitare.

Reporter: Pentru că sunteţi primar din 2016, de ce nu aţi iniţia acest proiect până acum?

Primar: Am cerut o situaţie clară de la directorul şcolii au fost şi ei prinşi cu un program de dezvoltare şcolară. Aş dori să facem o extindere a şcolii din satul dumasca.

Reporter: Şi revin: de ce nu s-a făcut până acum?

Aflăm de la primar că nici transferarea elevilor la o altă şcoală, din alt sat, cu condiţii civilizate, nu e o variantă. Tăcuta este printre puţinele localităţi din Vaslui care nu are nici măcar microbuz şcolar. Vital, de altfel, pentru mediul rural, unde copiii sunt obligaţi să meargă kilometri întregi ca să înveţe carte.

Reporter: De ce nu este acest microbuz şcolar?

Primar: Pentru că nu am avut, nu mi s-a dat.

Reporter: Cine nu v-a dat?

Primar: Păi eu am făcut adrese şi către Consiliul Judeţean şi către Prefectură şi aşteptăm să ne onoreze.

Cum Vasluiul este fruntaş în topul unităţilor de învăţământ cu toalete-n curte am cerut un punct de vedere Inspectoratului judeţean care ar fi trebuit să verifice calitatea învăţământului şi eventualele probleme. Am stat de vorbă cu Alexandru Mâță - purtător de cuvânt dar şi inspector de limbi moderne.

Alexandru Mâță: "Majoritatea şcolilor îndeplinesc condiţiile. V-am răspuns la solicitare, alte întrebări mai aveţi?"

Evită răspunsul la o problemă reală lăudându-se cu 150 de şcoli şi grădiniţe în curs de reabilitare. Mai mult, printr-o atitudine agresivă încearcă să acopere lipsurile grave din sistem

Inspectorul Mâță susţine că cele mai multe şcoli din Vaslui se apropie de standardele pe care ar trebui să le respecte. Dar când i-am cerut să ne demonstreze acest lucru ne-a interzis categoric să filmăm în unităţile respective.

Alexandru Mâță: "Altceva mai vreți? O să vă dau o listă de întrebări punctuale.

Reporter: Eu am impresia că dumnveastră nu ştiţi ce înseamnă punctual.

Alexandru Mâță: Dumneavoastră nici acum nu mă lăsaţi pe mine să vorbesc deşi aţi venit aici ca să mă ascultaţi.

Reporter: Dumneavoastră vreţi să vă auziţi vorbind?

Alexandru Mâță: Duceţi-vă şi faceţi-vă șpicheriţă la Pro TV dacă vreţi să vă auziţi vorbind.

Şi aşa cum ne-au învăţat toţi politicienii din România, vina aparţine mereu celor din trecut.

Reporter: De ce nu s-au făcut până acum?
Alexandru Mâță: A ţinut de guvernările anterioare.

Din păcate, luptele politice au lăsat urme adânci asupra educaţiei din România. Despre politizarea inspectoratelor şcolare, a vorbit chiar preşedintele Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis: "Inspectoratele şcolare trebuie desfiinţate şi înlocuite cu structuri de profesionişti. Dacă acum intri într-un inspectorat şi nu scot toţi carnetul de partid, pur şi simplu este o minune".

 

Am stat de vorbă şi cu ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, aflată pentru a patra oară pe acest scaun. Vine şi ea, cu noi promisiuni.

Ecaterina Andronescu: Pentru aceste școli, avem în proiectul de buget pusi bani ca sa rezolvam aceasta problema, in anul acesta.

Reporter: De ce a durat atât de mult?

Ecaterina Andronescu: Mi-e greu să vă explic eu.

Pe hârtie, Ministerul Dezvoltării Regionale finanţează reabilitarea a peste 3.000 de unităţi de învăţământ preuniversitar în toată ţara care ar trebui finalizate până în 2020. În realitate însă învăţământul de la ţară a rămas înţepenit în evul mediu.

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon! 

 Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
„Drăgușin a luat-o pe un drum greșit!” Genoa a povestit TOT: suma reală a mutării și oferta „mult mai mare” refuzată
„Drăgușin a luat-o pe un drum greșit!” Genoa a povestit TOT: suma reală a mutării și oferta „mult mai mare” refuzată
Citește și...
Trei elevi au murit și 23 sunt răniți după ce pasarela unei școli s-a prăbușit. FOTO
Trei elevi au murit și 23 sunt răniți după ce pasarela unei școli s-a prăbușit. FOTO

Trei elevi din Africa de Sud au murit, iar alți 23 au fost răniți, după ce pasarela liceului în care învățau s-a prăbușit, relatează The Guardian.

85.000 de elevi învață în școlile profesionale din țară. Care sunt cele mai căutate meserii
85.000 de elevi învață în școlile profesionale din țară. Care sunt cele mai căutate meserii

Aproape 85.000 de elevi învaţă în şcolile profesionale din România, iar cei mai mulţi sunt în zona Moldovei. Meseriile căutate sunt în transporturi, construcţii, alimentaţie publică, industrie sau agricultură.

Recomandări
Vine nota de plată. Boloș se plânge, în șoaptă, că nu sunt bani pentru majorările de salarii și de pensii aprobate de Guvern
Vine nota de plată. Boloș se plânge, în șoaptă, că nu sunt bani pentru majorările de salarii și de pensii aprobate de Guvern

„(...) se impune identificarea fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale majorate”. Asta este una dintre concluziile unui mini-raport prezentat de șeful Finanțelor, Marcel Boloș, în ședința de Guvern de joi, 25 aprilie. 

Ion Iliescu, pus oficial sub acuzare în dosarul Mineriadei. Este inculpat pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității
Ion Iliescu, pus oficial sub acuzare în dosarul Mineriadei. Este inculpat pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității

Parchetul General a anunţat oficial, vineri, punerea sub acuzare a fostului preşedinte Ion Iliescu pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, în dosarul Mineriadei din iunie 1990.

Sorina Pintea, condamnată la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită. Decizia nu este definitivă
Sorina Pintea, condamnată la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită. Decizia nu este definitivă

Sorina Pintea, fostul ministru social-democrat al Sănătății, a fost condamnată, vineri, la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită în formă continuată. Decizia instanței nu este definitivă.