Drama prin care trec elevii de la mii de școli: „WC-ul e o nenorocire pentru ei”

×
Publicitate

România continuă să îşi trimită elevii, prin ger, la toaletele din fundul curţii săpate în pământ fără canalizare sau apă curentă. 

O problemă de nerezolvat de decenii, pentru primăriile care au în subordine unităţile de învăţământ, dar şi pentru responsabilii din educaţie, care doar se întrec în promisiuni.

„Inspectorul Pro'' a surprins pericolele care îi pândesc pe cei mici atunci când merg la haznalele din curtea şcolii, sau din curtea grădiniţei.

Suntem în fruntea topurilor europene la analfabetism şi abandon şcolar. Şi dacă s-ar face şi un clasament al unităţilor de învăţământ cu toaleta în curte cu siguranţă ne-am situa pe primul loc.

Acesta este grupul sanitar al şcolii primare din satul mânzaţi, judeţul vaslui. Iar dacă situaţie vi se pare dezastruoasă gândiţi-vă că ultimele statistici ale ministerului educaţiei naţionale arata ca la nivel naţional sunt 2.200 de unităţi sanitare cu toaleta în curte.

Citește și
Cum au reușit olandezii să scadă semnificativ facturile la gaze. Familiile plătesc și de trei ori mai puțin
Cum au reușit olandezii să scadă semnificativ facturile la gaze. Familiile plătesc și de trei ori mai puțin

inspectorul pro

În ianuarie 2018, Liviu Pop, pe atunci ministru al educaţiei, publică pe contul său de facebook, o statistică dureroasă: 2 şcoli din 10 au grupul sanitar în curte. Venea şi cu promisiuni.

Declaraţia lui Liviu Pop, fostul ministru al Educației, din 25 ianuarie 2018: "Mi se pare foarte mult. În maxim trei ani de zile să nu mai discutăm despre acest subiect, al toaletelor în curte".

Astăzi, la un an distanţă, conform statisticilor aceluiaşi minister, numărul unităţilor de învăţământ cu hazna a scăzut doar cu aproape 200. Adică nici măcar 10 la sută. Cu un astfel de ritm, e greu de crezut că în următorii 2 ani autorităţile vor rezolva problema celorlalte 2.000 de unităţi de învăţământ.

Şi cum judeţul Vaslui este fruntaş în acest top ruşinos, am vrut să vedem ce înseamnă pentru elevi şi preşcolari mersul la toaletă, într-o zi de iarnă. Am înţeles că normalitatea, la sat, înseamnă cabine din lemn, podele care se pot prăbuşi oricând şi lipsa apei potabile.

Femeie: "Se duce copilul tocmai în spatele grădiniţei să fie aici, în grădiniţă. Să se ducă copilul în siguranţă, nu să se teamă de câine, să cadă jos."

La 35 de kilometri de Vaslui, la grădiniţa din satul Rediu Galian, învaţă 23 de micuţi cu vârste cuprinse între 3 şi 6 ani, îndrumaţi de educatoarea Silvia Perju.

Grădiniţa este o încăpere micuţă cu ferestre cu tocuri din lemn, încălzită cu o sobă din teracota. Insuficientă ca să facă faţă frigului pătrunzător. Cei mici stau îmbrăcaţi înăuntru aproape că afară. Gândiţi-vă cum e la toaleta din curte, în ger.

Ca părinte, te simţi revoltat şi umilit. Dar şi îngrijorat, pentru sănătatea şi siguranţa copilului.

Femeie: "WC-ul e o nenorocire pentru că ei sunt prea mici, afară e prea departe, astea nu sunt condiţii pentru copii".

În aceste condiţii, ne mai miră că în această grădiniţă cel mai important instrument didactic este un casetofon.

În România, doar salariile cadrelor didactice sunt plătite de la bugetul de stat. În rest, tot ce ţine de şcoală, de la curăţenie până la renovare, depinde în mare parte de autorităţile locale. Am mers la primarul comunei Codăeşti, de care aparţine grădiniţa din satul Rediu Galian. Mihai Rebegea, ales pe listele PSD, este la al patrulea mandat.

inspectorul pro

Mihai Rebegea, primarul comunei Codăeşti: Toate gradiniţele sunt la pământ, toate au nevoie de reabilitare. S-au făcut nişte reparaţii uşoare, igienizare, schimbat mobilierul.

Reporter: Şi de ce nu s-au făcut mai multe?

Primar: Pentru că nu sunt bani şi nu ai de unde să iei aceşti bani. Anul ăsta să sperăm că e an electoral şi o să dea drumul şi la parale că aşa e la noi în România când vine anul electoral începe toată lumea să se agite, începe să se mai facă câte ceva.

La 2 kilometri distanţă, într-un peisaj de basm, încremenit în timp, o altă şcoală … aceleaşi probleme.

În satul Dumasca, şcoala primară şi grădiniţa funcţionează în aceeaşi clădire care are nevoie de reparaţii. Pe frig, ploaie sau ninsoare, 30 de copii străbat curtea pentru a merge la toaleta din curte. Nu au apă potabilă pentru a se spăla pe mâini.

La 7 kilometri distanţă, în satul Focșeasca, într-o altă unitate şcolară unde învaţă 146 de elevi, grupul sanitar există, dar e deplorabil. Prin acoperiş plouă iar la chiuvetă nu curge nici un strop de apă. În schimb, o toaletă cu uşa din termopan, pentru persoane cu handicap, este ţinută închisă.

Cele două sate fac parte din comună Tăcuta. Primarul Ionel Florin este la primul mandat şi a fost ales pe listele USL. Pentru satul Focșeasca a obţinut de la Ministerul Dezvoltării Regionale - prin programul naţional de dezvoltare locală - fonduri pentru o unitate nouă. Pentru şcoala din Dumasca nu are însă nicio soluţie.

inspectorul pro

Reporter: Acolo intenţionaţi să faceţi ceva pe viitor?

Ionel Florin, primar: La şcoală la Dumasca voi cere aprobarea, voi iniţia un proiect în care să reuşim să realizăm un grup sanitare.

Reporter: Pentru că sunteţi primar din 2016, de ce nu aţi iniţia acest proiect până acum?

Primar: Am cerut o situaţie clară de la directorul şcolii au fost şi ei prinşi cu un program de dezvoltare şcolară. Aş dori să facem o extindere a şcolii din satul dumasca.

Reporter: Şi revin: de ce nu s-a făcut până acum?

Aflăm de la primar că nici transferarea elevilor la o altă şcoală, din alt sat, cu condiţii civilizate, nu e o variantă. Tăcuta este printre puţinele localităţi din Vaslui care nu are nici măcar microbuz şcolar. Vital, de altfel, pentru mediul rural, unde copiii sunt obligaţi să meargă kilometri întregi ca să înveţe carte.

Reporter: De ce nu este acest microbuz şcolar?

Primar: Pentru că nu am avut, nu mi s-a dat.

Reporter: Cine nu v-a dat?

Primar: Păi eu am făcut adrese şi către Consiliul Judeţean şi către Prefectură şi aşteptăm să ne onoreze.

inspectorul pro

Cum Vasluiul este fruntaş în topul unităţilor de învăţământ cu toalete-n curte am cerut un punct de vedere Inspectoratului judeţean care ar fi trebuit să verifice calitatea învăţământului şi eventualele probleme. Am stat de vorbă cu Alexandru Mâță - purtător de cuvânt dar şi inspector de limbi moderne.

Alexandru Mâță: "Majoritatea şcolilor îndeplinesc condiţiile. V-am răspuns la solicitare, alte întrebări mai aveţi?"

Evită răspunsul la o problemă reală lăudându-se cu 150 de şcoli şi grădiniţe în curs de reabilitare. Mai mult, printr-o atitudine agresivă încearcă să acopere lipsurile grave din sistem

Inspectorul Mâță susţine că cele mai multe şcoli din Vaslui se apropie de standardele pe care ar trebui să le respecte. Dar când i-am cerut să ne demonstreze acest lucru ne-a interzis categoric să filmăm în unităţile respective.

Alexandru Mâță: "Altceva mai vreți? O să vă dau o listă de întrebări punctuale.

Reporter: Eu am impresia că dumnveastră nu ştiţi ce înseamnă punctual.

Alexandru Mâță: Dumneavoastră nici acum nu mă lăsaţi pe mine să vorbesc deşi aţi venit aici ca să mă ascultaţi.

Reporter: Dumneavoastră vreţi să vă auziţi vorbind?

Alexandru Mâță: Duceţi-vă şi faceţi-vă șpicheriţă la Pro TV dacă vreţi să vă auziţi vorbind.

Şi aşa cum ne-au învăţat toţi politicienii din România, vina aparţine mereu celor din trecut.

Reporter: De ce nu s-au făcut până acum?
Alexandru Mâță: A ţinut de guvernările anterioare.

Din păcate, luptele politice au lăsat urme adânci asupra educaţiei din România. Despre politizarea inspectoratelor şcolare, a vorbit chiar preşedintele Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis: "Inspectoratele şcolare trebuie desfiinţate şi înlocuite cu structuri de profesionişti. Dacă acum intri într-un inspectorat şi nu scot toţi carnetul de partid, pur şi simplu este o minune".

 

inspectorul pro

Am stat de vorbă şi cu ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, aflată pentru a patra oară pe acest scaun. Vine şi ea, cu noi promisiuni.

Ecaterina Andronescu: Pentru aceste școli, avem în proiectul de buget pusi bani ca sa rezolvam aceasta problema, in anul acesta.

Reporter: De ce a durat atât de mult?

Ecaterina Andronescu: Mi-e greu să vă explic eu.

Pe hârtie, Ministerul Dezvoltării Regionale finanţează reabilitarea a peste 3.000 de unităţi de învăţământ preuniversitar în toată ţara care ar trebui finalizate până în 2020. În realitate însă învăţământul de la ţară a rămas înţepenit în evul mediu.

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon! 

 Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
Radu Drăgușin s-a căsătorit cu Ioana Stan! Imagini cu superba soție a „Dragonului”
Radu Drăgușin s-a căsătorit cu Ioana Stan! Imagini cu superba soție a „Dragonului”
Citește și...
Cum au reușit olandezii să scadă semnificativ facturile la gaze. Familiile plătesc și de trei ori mai puțin
Cum au reușit olandezii să scadă semnificativ facturile la gaze. Familiile plătesc și de trei ori mai puțin

În Olanda, tot mai mulți oameni își unesc forțele în cooperative de energie. Sunt grupuri de simpli cetățeni care investesc în mori de vânt sau pompe de căldură de cartier.

Cum își încălzesc locuitorii din Amsterdam casele cu apa din canal. ”Dacă o putem face aici, o putem face oriunde”
Cum își încălzesc locuitorii din Amsterdam casele cu apa din canal. ”Dacă o putem face aici, o putem face oriunde”

În timp ce administrațiile locale din România investesc bani în sisteme de termoficare învechite, în Amsterdam se testează viitorul încălzirii urbane.  

Institutul sfeclei, ținta unor afaceri cu clădirile statului. Zahărul se importă în proporție de 80%
Institutul sfeclei, ținta unor afaceri cu clădirile statului. Zahărul se importă în proporție de 80%

România produce astăzi de 7 ori mai puțin zahăr decât în trecut. Așa am ajuns să importăm 80 la sută din cantitatea pe care o consumăm.

Recomandări
Gaura bugetară din 2025, sub estimările din toamnă. Șeful Finanțelor promite bani pentru mediul de afaceri
Gaura bugetară din 2025, sub estimările din toamnă. Șeful Finanțelor promite bani pentru mediul de afaceri

Vești bune de la Ministerul Finanțelor. Deficitul bugetar a fost anul trecut mai mic decât era estimat, iar asta ar putea însemna împrumuturi mai ieftine pentru stat și mai multă credibilitate în fața investitorilor ori a Comisiei Europene.

Răspunsul dur al UE pentru SUA, în scandalul Groenlanda. Europarlamentarii au suspendat acordul comercial cu americanii
Răspunsul dur al UE pentru SUA, în scandalul Groenlanda. Europarlamentarii au suspendat acordul comercial cu americanii

Parlamentul European a decis să suspende procesul de ratificare a acordului comercial între UE și SUA, ca urmare a recentelor amenințări din partea președintelui american Donald Trump, au confirmat principalele grupuri politice europalamentare.

Ce înseamnă anunțul șefului Armatei privind pregătirea pentru un „efort de război”: „Nu înseamnă intrarea în război!”
Ce înseamnă anunțul șefului Armatei privind pregătirea pentru un „efort de război”: „Nu înseamnă intrarea în război!”

„Populația României trebuie să fie pregătită pentru susținerea unui efort de război”. Declarația îi aparține șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad.