Magazinele din România vor da bani celor care aduc ambalaje din sticlă, plastic și aluminiu

×
Publicitate

Autoritățile pregătesc o ordonanță de Guvern care va obliga magazinele să le dea bani clienților care aduc pentru reciclare ambalajele din sticlă, plastic și aluminiu. 

Unele supermarketuri au deja automate de reciclare și oferă reduceri la anumite produse, însă mulți și-ar dori să primească bani în schimb.

Măsura va ajuta la reciclarea a sute de mii de tone de deșeuri pe an. Urmăriți un reportaj marca „Inspectorul PRO”.

Toate magazinele vor fi obligate să ofere oamenilor recompense de 50 de bani pentru fiecare ambalaj reciclat. Legislația care va intra în vigoare se referă la recipientele din sticlă, plastic și aluminiu. Și nu sunt deloc puține.

Din 4.5 milioane de tone de deșeuri, raportate anual, 20 % reprezintă astfel de materiale. Unele hypermarketuri au instalat deja automate de reciclare.

Citește și
Cum au reușit olandezii să scadă semnificativ facturile la gaze. Familiile plătesc și de trei ori mai puțin
Cum au reușit olandezii să scadă semnificativ facturile la gaze. Familiile plătesc și de trei ori mai puțin

Cu bonul de reducere am testat reacția uneia dintre vânzătoare.

Angajată: ”Sinceră să fiu, aș opta pentru cum e în străinătate. Și eu aș fi interesată mai mult de bani decât de articole. ”

Oamenii abia acum află de nouă metodă de reciclare. Și câtă vreme nu se dau încă bani, nimeni nu se înghesuie.

Reporter: O să adaptați acest sistem pentru ca oamenii să primească bani?
Lordana Samoilă, PR hypermarket: ”În momentul în care vor fi publicate normele de aplicare, cu siguranță le vom aplica.”

Am vrut să vedem cum se procedează și în alte hypermarketuri.

Angajată: ”Astea momentan nu se valorifică, sunt doar informative. Adică felicitari că domnul a reciclat și atât.”

În țările civilizate, sistemul funcționează de foarte mulți ani. Un domn care locuiește în Bonn, în Germania, a primit 5,5 euro pentru 20 de recipiente. Bani pe care i-a ridicat imediat de la ghișeu. Metoda este simplă și eficientă.

Dan Trifu, activist de mediu: ”Magazinele care vând și ambalaje la navetă, sticlă sau PET, există și o rampă specială care citește naveta, o bagi cu totul și-ți dă la fel bonul respectiv.

România produce anual mai mult de 450.000 de tone de ambalaje din plastic, din care o treime reprezintă PET-uri. Recipientele din sticlă se ridică și ele la peste 200.000 de tone.

reciclare

Reprezentanții Ministerului Mediului spun că după ce va fi adoptată hotărârea de Guvern, magazinele vor avea de ales. Fie vor cumpăra automate pentru ambalaje, fie vor folosi cititoare de cod de bare și vor prelua manual recipientele pe care le aduc oamenii. Garanția de 50 de bani va fi obligatorie și va fi suportată de producător.

Mihai Drăgan, purtător de cuvânt Ministerul Mediului: ”Nu scapă nimeni! Toată lumea va trebui să facă asta! Pe cantitatea nereciclată se va plăti o penalitate care este contravaloarea dublă a garanției pentru fiecare PET nereciclat.”

Reciclarea ambalajelor va trebui să ajungă, în următorii 3 ani, la 85 %. Cu cât mai repede cu atât mai bine, pentru că România se situează în prezent pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește recuperarea deșeurilor municipale cu o cifră care de abia atinge 11 procente.

reciclare

Extrem de puțin dacă ne gândim că media europeană este de 47. Dacă ambalajele se recuperează măcar la jumătate, alte obiecte din casă, cum ar fi mobilier, covoare, saltele, textile, materiale de contrucții sau mâncare nu se reciclează aproape deloc.

Articol recomandat de sport.ro
Radu Drăgușin s-a căsătorit cu Ioana Stan! Imagini cu superba soție a „Dragonului”
Radu Drăgușin s-a căsătorit cu Ioana Stan! Imagini cu superba soție a „Dragonului”
Citește și...
Cum au reușit olandezii să scadă semnificativ facturile la gaze. Familiile plătesc și de trei ori mai puțin
Cum au reușit olandezii să scadă semnificativ facturile la gaze. Familiile plătesc și de trei ori mai puțin

În Olanda, tot mai mulți oameni își unesc forțele în cooperative de energie. Sunt grupuri de simpli cetățeni care investesc în mori de vânt sau pompe de căldură de cartier.

Cum își încălzesc locuitorii din Amsterdam casele cu apa din canal. ”Dacă o putem face aici, o putem face oriunde”
Cum își încălzesc locuitorii din Amsterdam casele cu apa din canal. ”Dacă o putem face aici, o putem face oriunde”

În timp ce administrațiile locale din România investesc bani în sisteme de termoficare învechite, în Amsterdam se testează viitorul încălzirii urbane.  

Institutul sfeclei, ținta unor afaceri cu clădirile statului. Zahărul se importă în proporție de 80%
Institutul sfeclei, ținta unor afaceri cu clădirile statului. Zahărul se importă în proporție de 80%

România produce astăzi de 7 ori mai puțin zahăr decât în trecut. Așa am ajuns să importăm 80 la sută din cantitatea pe care o consumăm.

Recomandări
Meteorologii au prelungit avertizarea de ger în România. Precipitații mixte, polei și vânt, temperaturi de -19 grade
Meteorologii au prelungit avertizarea de ger în România. Precipitații mixte, polei și vânt, temperaturi de -19 grade

ANM a emis miercuri o informare care anunță vreme deosebit de rece, ger accentuat pe timpul nopții și dimineții, precipitații mixte, polei și intensificări ale vântului în mai multe zone ale României.

LIVE UPDATE. O lume întreagă așteaptă discursul președintelui Donald Trump la Forumul Mondial de la Davos
LIVE UPDATE. O lume întreagă așteaptă discursul președintelui Donald Trump la Forumul Mondial de la Davos

Toate privirile sunt astăzi îndreptate spre Davos, unde președintele SUA Donald Trump va ține un discurs, la scurt timp după ce și-a dublat oferta de achiziție a Groenlandei, afirmând că „nu există cale de întoarcere”.

„Cel mai bun discurs al unui lider mondial din ultimii ani”. De ce a fost aplaudat furtunos premierul Canadei la Davos
„Cel mai bun discurs al unui lider mondial din ultimii ani”. De ce a fost aplaudat furtunos premierul Canadei la Davos

Discursul premierului Canadei, Mark Carney, la Forumul din 2026 de la Davos a provocat aplauze prelungite, notează BBN Bloomberg, care a făcut și o trecere în revistă a modului în care a fost receptat în media internațională acest discurs.