Zonele rezidențiale de lângă Capitală, rupte de centru. ”Autoritatea de Transport, gaură neagră în buget”

Din această cauză, locuitorii cartierelor rezidenţiale depind exclusiv de autoturisme, de multe ori ieftine şi poluante. Şi astfel, Bucureşti - Ilfov a devenit regiunea cu cel mai aglomerat trafic din ţară.

Bucureştiul este singura capitală europenă fără transport metropolitan integrat. Metroul şi tramvaiele nu ajung în afara oraşului, iar microbuzele nu sunt sincronizate între ele. Nu au staţii şi nu au un orar bine stabilit. Oamenii fac ore din centru până în zonele limitrofe.

Pro TV

Transportul nu a ţinut pasul cu explozia de cartiere din zona metropolitană. Responsabilă este o fostă autoritate din Ministerul Transporturilor. Angajaţii, majoritatea şefi, au tocat șapte ani la rând banii statului degeaba, susţin patronatele.

Citește și

Viața într-un apartament de la demisol, construit de liderul unui clan interlop: fără lumină, igrasie și inundații

Un român s-a însurat cu o prințesă din Africa și a devenit Sultan. Soția lui a venit în România pentru a-l susține în cariera politică

Ultimul director general a fost Nicoleta Jianu.

Reporter: „Ce-ați făcut pentru transport atâția ani de zile?”
Nicoleta Jianu: „Îmi pare rău, nu mă pot întâlni cu dumneavoastră."

O echipă de la „Inspectorul Pro” a încercat să se pună în pielea sutelor de mii de oameni care fac naveta între Ilfov şi Bucureşti. A ales ales Corbeanca, pentru că locuitorii de aici au cerut în nenumărate rânduri rezolvarea problemei transportului în comun. Cine nu are maşină e pierdut.

Localnic: „În toată zona asta locuiesc aproape 5.000 de oameni. Oamenii aceştia sunt rupţi total de orice legătură cu Bucureştiul sau cu Buftea."

Este ora 15:25. Facem un test să vedem cât facem de aici, din centrul Bucureştiului, până în Corbeanca. Avem de schimbat un metrou, un autobuz şi un microbuz. Este ora 16 şi 57 de minute, am ajuns în Corbeanca cu transportul în comun, în aproximativ o oră şi 20 de minute. Problema cea mai mare nu este asta, ci faptul că de aici, de la staţie, de unde m-a lăsat microbuzul, până în zona în care s-a construit cel mai mult în Corbeanca nu mai am transport.

Toţi locuitorii depind, aşadar, de autoturismele personale. Şi astfel, DN1 a devenit cea mai aglomerată arteră de intrare în Bucureşti: câte 54.000 de autovehicule pe zi.

Femeie: „Noi avem două maşini în familie. Suntem norocoşi faţă de alte familii, care nu au niciuna."

Femeie: „Eu îl iau pe soţul meu şi îl duc la serviciu, pe copii dimineaţa şi seara la școală. Eu sunt şofer toată ziua."

Primarul din Corbeanca nu are răspunsuri pentru oamenii care îl acuză că nu a rezolvat problema transportului în două mandate. Puţinele curse de microbuze nu sunt capabile să preia numărul total de călători.

Sorin Jula, președintele Asociației Activ Corbeanca: „Suntem împărţiţi între două entităţi. Au spus că nu au bani pentru asta.”

Reporter: „De la Campania Inspectorul PRO suntem şi vrem să discutăm cu domnul primar.”
Secretară: „Nu este. Dacă vreţi, îl sun pe domnul vice imediat.”
Reporter: „Da, vă rog frumos.”

Timpul de aşteptare n-a fost deloc unul scurt.

Reporter: „Ce zice domnul vice, a trecut o oră şi jumătate de când îl așteptăm.”
Secretară: „Zice că o să vină…”
Reporter: „Când?”
Secretară: „Nu mi-a dat ora exactă, v-am dat toate informaţiile pe care le deţin."

Pro TV

Atât viceprimarul, cât şi primarul, au evitat astfel întâlnirea cu echipa noastră.

Secretar: „O să-i contactaţi dacă doriţi. L-am contactat. Nu mi-au răspuns la telefon. Domnul vice a zis că vine la primărie.”
Reporter: „L-am aşteptat o oră şi jumătate. Cred că e de bun simţ să stau o oră şi jumătate.”
Secretar: „N-aş vrea să răspund nici pentru primar, nici pentru viceprimar…"

Situaţia din Corbeanca se repetă la indigo în multe localităţi. Soluţiile se află la îndemâna autorităţilor locale.

Iar inspiraţia poate veni dinspre orice mare oraş european, ales la întâmplare. Barcelona, de exemplu, are în zona metropolitană 96 de linii de autobuz şi alte 10 de metrou. O distanţă similară, de 21 de kilometri, din centrul oraşului către o localitate din afara metropolei, se parcurge în 20 de minute. Adică de 4 ori mai repede decât în Bucureşti.

Ramona Țintea: „Acesta este unul din autobuzele care merge spre zona metropolitană a Barcelonei. Acesta este semnul distinct - Bus Metropolita de Barcelona. Mai devreme am plecat cu unul similar către una din plajele din Barcelona. Nu am fost nevoită să schimb autobuz, metrou, tren şi alte mijloace de transport în comn. Am ajuns foarte repede.”

Pro TV

Autoritatea Metropolitană de Transport care ar fi trebuit să gândească şi pentru capitala noastră o astfel de reţea a fost, timp de 7 ani, o gaură neagră în buget, susţin patronatele.

Augustin Hagiu, preşedintele Federaţiei Române a Operatorilor de Transport: „Au cheltuit bani, au luat salarii, au schimbat directori. Au furat.”

Transportatorii acuză toţi directorii care s-au perindat la conducerea Autorităţii, că nu şi-au atins obiectivele propuse: transport public fiabil, la preţuri accesibile, capabil să răspundă necesitaţilor clienţilor.

Augustin Hagiu, preşedintele Federaţiei Române a Operatorilor de Transport: „Investiţiile au rămas în aer."

Ultimul manager al Autorităţii, Nicoleta Jianu, care a deţinut în toţi aceşti ani numai funcţii de conducere, a refuzat să comenteze acuzaţiile.

Nicoleta Jianu, fost director al Autorității Metropolitane de Transport București: „Nu mă pot întâlni cu dumneavoastră în acest moment, nu mai am această calitate.”
Reporter: „Dar ați avut-o.”
Nicoleta Jianu: „Dacă doriți mai multe detalii, vă rog luați legătura cu Ministerul Transporturilor."

Guvernul a desfiinţat de curând Autoritatea din cadrul Ministerului Transporturilor. Ea a fost însă reînființată, în Primăria Capitalei, iar Nicoleta Jianu figurează şi aici angajată.

Reporter: „Pe doamna Nicoleta Jianu, o căutăm.”
Angajat: „Doamna Jianu este la Ministerul Transporturilor. S-a extins contractul, avem încă un sediu.”

Pro TV

Noua instituţie îşi propune să aplice planul integrat de transport public în comun, care există pe hârtie de acum 2 ani. Descris în detaliu pe 800 de pagini, proiectul prevede 58 de linii noi de autobuz, pe cursele preorăşeneşti; 231 de staţii în plus; gări şi autogări, acolo unde nu sunt; şi un sistem integrat de ticketing. Nimeni nu ştie însă când toate acestea vor fi operaţionale.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5