HARTA zgomotului din Capitală. Zonele în care nu se poate sta în casă nici cu două rânduri de termopane
Zgomotul din Capitală şi alte oraşe ne îmbolnăveşte, iar autorităţile sunt surde la avertismentul medicilor. Primăriile sunt obligate să ia măsuri pentru ca gălăgia de pe stradă, zone industriale şi intersecţii să rămână în limitele admise de lege.
Capitala, de pildă, este poluată fonic şi toţi locuitorii sunt afectaţi. Dar responsabilii nu se grăbesc să organizeze controale şi să-i sancţioneze pe vinovaţi.
Bucureştiul este de departe cel mai zgomotos oraş din România. Practic, nu există intersecţie în care urechile trecătorilor să nu fie agresate de vreun claxon sau vreo sirenă.
Autorităţile locale susţin însă că avem doar 228 de zone gălăgioase în oraş, cu nivelul decibelilor peste limita admisă. Şeful serviciului de monitorizare de la Agenţia de Mediu din Capitală pretinde că doar 1 bucureştean din 4 este afectat de vacarmul oraşului.
Gabriel Ciuiu, Agenţia de Mediu Bucureşti: "Au reieşit că sunt aproximativ 5 sute şi ceva de mii de persoane afectate de zgomotul provenit de traficul rutie. Vorbesc de valori ale indicatorului zi, seară, noapte mai mari de 55 de decibeli."
Realitatea este însă alta. Toţi cei aproape 2 milioane de locuitori, în drumul lor spre serviciu sau spre casă, resimt efectele zgomotelor. Iar abundenţa culorii roşii de pe harta strategică întocmită de primărie arată cât de poluată fonic este capitala noastră.
Am vrut şi noi să vedem cum poate trăi cineva într-o zonă colorată cu roşu, pe harta zgomotului. O echipă de la Inspectorul Pro a pornit la drum şi a făcut măsurători în mai multe locuri din Bucureşti.
Experimentul nostru a vizat, mai întâi, Podul Basarab, adică una dintre cele mai gălăgioase zone din Capitală.
Măsurătorile au fost făcute aşa cum prevede legea, cu ferestrele închise, la 1,5 metri înălţime faţă de podea. Iar rezultatul final, de 47 de decibeli, arată o depăşire a valorilor cu peste 30 la sută, în condiţiile în care, în timpul zilei, n-ar fi trebuit să se înregistreze mai mult de 35 de decibeli. Proprietarul acestui apartament suportă zilnic, în casa lui, un zgomot similar cu cel înregistrat într-un parc de distracţii. Iar dacă deschide fereastra se simte ca pe stradă.
Disperaţi că nu se mai pot odihni, mulţi dintre aceia care stau aici au recurs la o soluţie extremă: termopan dublu. Abia aşa nivelul zgomotului s-a apropiat de normal.
Nu izolarea oamenilor - ca într-un buncăr - ar trebui să fie însă soluţia. Podul Basarab ne-a costat o avere, peste 250 de milioane de euro, şi, din păcate, nu pare ca cineva să se fi gândit dinainte şi la oamenii care locuiesc acolo. Preşedintele unei organizaţii neguvernamentale de mediu vine cu acuzaţii. În locul podului suprateran - mare generator de zgomote - ar fi trebuit să se constuiască un pasaj subteran.
Dan Trifu, președinte Ecocivica: "Arhitectul Londrei a fost invitat la Bucureşti cu anumite probleme şi i s-a prezentat şi pasajul Basarab. Când a văzut acest pod, această imensitate, a cerut să vadă şi cursul de apă peste care traversează, ele fiind specifice cursurilor de apă… Când a văzut acest lighean de Dâmboviţa şi-a pus mâinile la cap şi a zis: ”Doamne, ce-aţi făcut?” Pasajele supraterane nu au ce cauta într-o zona rezidenţială, pentru că ele sunt generatoare de zgomot.”
Gabriel Ciuiu, șeful Serviciului de Monitorizare şi Laboratoare al Agenţiei de Mediu Bucureşti: ”Au fost puse panouri fono-absorbante care împiedică, obstrucţionează, propagarea zgomotelor către locuinţe, dar mai mult de atât nu se poate face. Pentru că este o sursă de emisie foarte importantă. Traficul auto este sursa cea mai importantă de zgomot în Bucureşti."
Şi totuşi soluţii există, spun specialiştii Ecocivica. Iar cea mai simplă dintre ele ar fi perdeaua de vegetaţie, care s-a aplicat cu succes înainte de '89.
Intersecţia Lujerului, tot din Capitală, este o zonă la fel de aglomerată ca şi Podul Basarab. Doar că aici pasajul este subteran, iar blocurile sunt protejate de arbori plantaţi odată cu amenajarea zonei. Măsurătorile noastre confirmă că în Lujerului zgomotele produse de trafic sunt mai mici.
De mai bine de 10 ani, Primăria Capitalei promite ”rezolvări" care au rămas însă doar pe hârtie, după cum recunoaşte, de altfel, şi reprezentantul Agenţiei de Protecţia Mediului din Bucureşti.
Gabriel Ciuiu, Agenţia de Mediu Bucureşti: "Faţă de 2007, situaţia este aproximativ la fel, aşa cum reiese din hărţile de zgomot. Au fost două planuri de acţiune, urmează să fie şi al treilea.”
De propus a tot propus, acum e timpul să le şi pună în aplicare, spun bucureştenii. Şi vorbim despre asfaltări cu materiale fonoabsorbante, despre construirea de pasaje subterane şi despre extinderea perdelelor de copaci.
Primăria Capitalei nu a răspuns solicitării noastre de a ne prezenţa măsurile anti-zgomot, întreprinse până acum. Dar Garda de Mediu a recunoscut că nu s-a făcut nimic, în afară hărţilor de zgomot şi a restricţionării traficului greu.
"Pentru reducerea zgomotului şi fluidizarea traficului a fost restricţionat accesul autovehiculelor grele în municipiul Bucureşti începînd din anul 2004", spune Garda de Mediu.
Traficul nu este singură sursă de poluare fonică. Iată ce se întîmplă, de exemplu, în Centrul Vechi, în aria locuită. Experimentul nostru arată că şi în această zona numărul decibelilor este peste limita normală. Şi nu autovehiculele sunt aici problema, ci localurile şi cluburile, care nu au investit încă în lucrări de antifonare.
De această dată, testul l-am făcut înainte de miezul nopţii, oră la care legislaţia prevede o intensitate a zgomotului mult redusă. Maximum 30 de decibeli, în locuinţe. Sonometrul a arătat însă depăşiri clare.
Calvarul prin care trece un tânăr este atât de mare încât omul povesteşte că a preferat să se mute cu chirie decât să mai stea gratis, în casa lui.
"Din mai până acum este petrecere! 7 din 7, 24 din 24… Nu se poate dormi nicioadata… Luni, marţi, miercuri nu prea contează", spune Dan.
Agresiunea zgomotului asupra sănătăţii nu mai poate fi ignorată. Medicii vorbesc despre probleme cronice care pot apărea atunci când organismul este supus zilnic la un număr mult prea mare de decibeli. Şi nu doar auzul poate fi afectat. Oamenii pot avea probleme cu sistemul nervos central şi cu sistemul cardiovascular. De asemenea, mulţi se aleg cu insomnie şi dureri îngrozitoare de cap.
Abia acum, în ceasul al 12-lea, ministerul de Interne şi-a propus să înăsprească Legea privind liniştea şi ordinea publică. Vorbim despre modificări care, odată aprobate, pot aduce sancţiuni dure. Cea mai blândă ar fi o amendă de 1500 de lei. Dar cele mai aspre pedepse pot merge până la dosar penal şi închisoare, de la 1 la 5 ani.
