Cum ajung mii de hectare de pădure să fie rase de pe faţa pământului. Bariera verde a Capitalei, în pericol

×
Codul embed a fost copiat

Pădurile din jurul Capitalei sunt în pericol să dispară, atrag atenţia organizaţiile neguvernamentale. În prezent, au loc tăieri de amploare atât în nordul, cât şi în sudul Bucureştiului.

În timp ce Romsilva le numeşte regenerare, ONG-urile cred că la mijloc sunt diverse interese.

Tocmai de aceea, Inspectorul PRO a luat la pas aşa zisa bariera verde a oraşului şi vă arăta cum se îngrijesc autorităţile de aerul pe care îl respirăm.

Pădurea înseamnă viaţă şi tone de aer curat. Dar numai dacă o lăsăm în picioare

 

Bucureştiul a rămas, din păcate, cu aproape jumătate din bariera verde de altădată. Asistăm la un atac fără precedent asupra siguranţei mediului, spun organizaţiile neguvernamentale.

Citește și
MAREA DEFRIŞARE
România, te iubesc: ”MAREA DEFRIŞARE”. Emisiunea integrală din 11 noiembrie 2018
Șeful spionajului militar ucrainean spune că rușii au pregătit liste cu execuții: „Profesori, preoți, jurnaliști”

În toată zona metropolitană a oraşului au loc tăieri masive. Romsilva numeşte asta regenerare. Imaginile scot însă în evidenţă mii de hectare de pădure rase de pe faţa pământului.

"- Bună ziua. Eu sunt Ramona Țintea de la Știrile ProTV.

Padurar: - Aaaaa... Am plecat...

- Ați plecat?

Padurar: Am o groază de treabă.

- Acum când v-am spus că suntem de la PRO TV?

Padurar: Am văzut că filmați oricum."


Împreună cu experţi şi cercetători ştiinţifici, o echipă de la Inspectorul PRO a mers prin pădurile din jurul Capitalei. Am vrut să vedem dacă stejarii seculari sunt doborâţi din interes economic sau dacă autorităţile fac acest lucru cu respectarea legii.

Facem un experiment. Am delimitat în această pădure o suprafaţă de 100 de metri pătraţi. Am pregătit şi nişte steguleţe colorate. Inginerul silvic Dan Turiga o să ne ajute să numărăm aceşti puieţi de stejari. O să punem efectiv câte un steguleţ fiecărui puiet de stejar.

Conform normelor tehnice ar fi trebuit să găsim în această zonă 120 de puieţi. Par mulţi, dar în realitate nu sunt. Pentru că puţini dintre ei rezista până la maturitate. În urma măsurătorilor am identificat de 4 ori mai puţini decât prevăd reglementările silvice.

Potrivit legii, regenerarea unei păduri reprezintă acel procedeu prin care natura însăşi da naştere unei noi păduri. Numai că un stejar devine bătrân în 400 de ani, iar noi îl lăsăm să trăiască maximum 100 de ani.

Iovu Biriş este cercetător ştiinţific şi doctor în silvicultura. Susţine că într-un astfel de loc nu ar trebui permise exploatările forestiere câtă vreme arborii nu au seminţe.

Tăiem prea devreme copaci în putere şi nu plantam alţii la loc. Cu rezultatele acestui experiment am mers apoi la directorul Romsilva - Gheorghe Mihăilescu.

Gheorghe Mihăilescu, directorul Romsilva: "Erau prea puţini faţă de cât trebuia. Vă promit că vor face obiectul unor verificări, să înţeleg dacă în această zonă sunt anumite vulnerabilităţi sau anumite lucrări nu sunt făcute corespunzător."

Organizaţiile neguvernamentale susţin că mai toate tăierile de arbori se fac fără respectarea legii. Iar studiile tind să le dea dreptate. 

La cei aproape doua milioane de locuitori cât are Capitala ar trebui să existe peste 100 de mii de hectare de pădure pentru ca oamenii să trăiască într-un mediu sănătos. Ori în prezent sunt, în jurul Bucureştiului, doar 18 mii de hectare. Şi din ele tot tăiem.

La Ciofliceni, de exemplu, lângă Snagov, oamenii au ajuns în pragul unei revolte din cauza unei astfel de regenerări. Au semnat o petiţie şi au sperat că Poliţia să oprească tăierile masive de stejari seculari. În zadar.

Şi la Măgurele, în sudul Capitalei, se procedează la fel. Se taie păduri strategice.

Anul trecut era o pădure de salcâm, iar mai incolo o pădure de plop. Acum nu mai vedem nimic la faţa locului. Sursele noastre ne-au spus că, în această porţiune de teren, o parte din ea a fost deja retrocedata.

Localnic: "E logic că aici urmează nişte construcţii, pentru că aici se terminau ultimele proprietati şi începea pădurea. A venit primăria şi a făcut un drum prin spatele lor. Ulterior, a venit ENEL-ul şi a tras şi stâlpi. După ce-au tras stâlpii, a căzut şi pădurea".

În ultimii 30 de ani, guvernele au tot promis că vor reface bariera verde a oraşului. Niciun politician n-a realizat însă acest proiect. Florin Matei, de la Institutul de Cercetare şi Dezvoltare în Silvicultura Marin Dracea, spune că nu de vorbe ducem noi lipsa.

Florin Matei, Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea: "E o lipsă de voinţa politică în realizarea acestei investiţii. Vom pierde acele regenerări..."

Actualul director Romsilva pare să NU înţeleagă nici el importanta proiectului. Gheorghe Mihăilescu da vina pe subalterni atunci când trebuie să răspundă la întrebarea dacă regenerearea, aşa cum se face ea în prezent, NU maschează defapt o mare exploatare.

Gheorghe Mihăilescu, directorul Romsilva: "Nu vreau să-mi asum un lucru pe care nu l-am verificat personal!"

Germanii, austriecii şi elveţienii pun mare preţ pe pădurile lor de interes social. În loc de exploatări, la ei vedem poteci amenajate frumos. Pentru oamenii ieşiţi la plimbare sau la alergare, sau pentru biciclişti. Am putea face exact la fel.

Gabriel Păun, Agent Green: "În jurul Bucureştiului ar trebui să fie tăieri zero, să fie un program masiv de reîmpădurire şi de completare sută la sută. Sunt pădurile oamenilor pentru oameni."

ONG-urile de mediu susţin că 80 la sută din veniturile Romsilva provin din exploatarea lemnului. Şi atunci NU ar mai trebui să ne mire de ce toate pădurile din jurul Capitalei sunt pline de goluri. Iar poate cea mai bună dovadă că nu ne oprim din tăiere este chiar planul de regenerare pentru 2019. Acesta prevede doborârea a încă 74 de hectare şi împădurirea a numai 20 de hectare.

Vom urmări îndeaproape tot ce se va întâmpla de acum încolo. Cu atât mai mult cu cât zona de sud-est a ţării este cea mai despădurita din România. Doar 3 la sută din această suprafaţă este în prezent acoperită cu arbori. Şi aşa se explică de ce avem aici, tot mai des, fenomene meteo imprevizibile. Precum celebra tornadă care a ţinut, de curând, prima pagină a presei din întreaga lume. 

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon! 

 Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
Cea mai frumoasă jurnalistă din Kosovo a rămas impresionată de un tricolor: "Este magic"
Cea mai frumoasă jurnalistă din Kosovo a rămas impresionată de un tricolor: "Este magic"
Citește și...
Rezervația naturală Snagov, distrusă pentru proiecte imobiliare. Cum se negociază
Rezervația naturală Snagov, distrusă pentru proiecte imobiliare. Cum se negociază

Au loc defrişări masive în jurul Bucureştiului. Atât din nordul, cât şi în sudul oraşului, au dispărut zeci de mii de hectare de pădure, ca să facă loc unor suprafeţe pe care se pot ridica diverse construcţii.

România, te iubesc: ”MAREA DEFRIŞARE”. Emisiunea integrală din 11 noiembrie 2018
România, te iubesc: ”MAREA DEFRIŞARE”. Emisiunea integrală din 11 noiembrie 2018

O comoară piere sub ochii noștri: pădurea. Aer curat, casă a nenumărate vietăți, locuri din care oamenii își iau energie, moștenirea pe care o lăsăm copiilor noștri.

Jaf pe zeci de mii de hectare de pădure. Zona în care munți întregi au rămas fără copaci
Jaf pe zeci de mii de hectare de pădure. Zona în care munți întregi au rămas fără copaci

Un copac ajunge la maturitate în mai bine de 60-70 de ani. Însă în goana după bani, mulți lasă în urmă dezastru în păduri. Așa am ajuns la coada Europei la capitolul împăduriri.

Recomandări
Alegeri prezidențiale 2024. Ce spun românii care votează din străinătate: ”Doamne ajută!”. ”De noi depinde soarta țării”
Alegeri prezidențiale 2024. Ce spun românii care votează din străinătate: ”Doamne ajută!”. ”De noi depinde soarta țării”

Peste 150.000 de români au votat până acum în cele 950 de secții deschise în toată lumea. Votul în diaspora a început vineri și ține 3 zile.  

Ce spunea Gabriel Cotabiță înainte să moară: ”N-am ce să regret, pentru că, dacă aș regreta ceva, l-aș mânia pe Dumnezeu”
Ce spunea Gabriel Cotabiță înainte să moară: ”N-am ce să regret, pentru că, dacă aș regreta ceva, l-aș mânia pe Dumnezeu”

Lumea artistică este în doliu, pentru una dintre cele mai vibrante voci din ultimele decenii. La 69 de ani, muzicianul Gabriel Cotabiță a murit la Spitalul Universitar din Capitală. 

LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A doua zi de alegeri în diaspora. Număr semnificativ mai mic de voturi față de 2019
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A doua zi de alegeri în diaspora. Număr semnificativ mai mic de voturi față de 2019

A început votul în diaspora pentru alegerile prezidențiale. Românii din străinătate au la dispoziție trei zile pentru a-și alege președintele.